CCR explică de ce a respins reforma pensiilor magistraților: lipsa avizului CSM a fost decisivă | DOCUMENT

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională Legea adoptată de Guvern privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Principala problemă identificată de judecătorii CCR a fost lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) înainte ca proiectul să fie adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului. 

CCR amintește că Guvernul a realizat „o consultare informală” cu autoritatea judecătorească, trimițând pe 29 iulie la CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul General un „tabel comparativ aferent propunerii de modificare a legislației privind pensiile de serviciu” și cerând un punct de vedere. Curtea subliniază însă că „documentația transmisă nu se putea constitui într-un proiect de lege cu privire la care Plenul CSM era competent să își formuleze avizul”. 

Judecătorii CCR care s-au opus majorității plenului, Csaba Asztalos, Cosmin Dragoș Dacian, Iuliana Scântei și Elena Tănăsescu, au remarcat că Guvernul a avut consultări cu magistrații, chiar dacă acestea au fost percepute ca informale: „În cazul de față, acest aviz a fost solicitat de Guvern. Prin urmare, nu se poate reține încălcarea prevederilor constituționale menționate (...) Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, însă, nu este obligatorie și obținerea unui aviz”.

Termenul de 30 de zile ignorat

CCR precizează că proiectul a fost trimis CSM pe 20 august, iar pe 22 august s-a solicitat avizul forului superior al magistraților. Totuși, Curtea arată că solicitarea „putea fi făcută numai după finalizarea procedurii de avizare interministerială” și că Guvernul trebuia să aștepte 30 de zile pentru emiterea avizului. „Faptul că Guvernul a decis să își angajeze răspunderea, conform art.114 alin.(1) din Constituție, pe proiectul de lege menționat nu justifică eludarea, scurtarea, modificarea implicită a termenului”, subliniază CCR.

Judecătorii care s-au opus opiniei majorității menționează, însă, că intervalul oferit CSM a fost suficient pentru exercitarea atribuțiilor legale. Curtea subliniază că „avizarea, ca etapă în procesul de legiferare, nu poate fi evitată/ocolită ori convertită în alte modalități de consultare și se desfășoară în intervalele temporale stabilite de actele normative în vigoare”.

Alte aspecte ale procedurii

CCR recunoaște că procedura de asumare a răspunderii a fost justificată de Guvern, având în vedere că „procedura generală de legiferare ar fi însemnat o prelungire în timp a crizei financiar-bugetare a statului și adâncirea deficitului public”. Curtea subliniază că legea criticată „a fost adoptată pentru corectarea inechităților existente în domeniul pensiilor de serviciu din sistemul justiției, nu promovează soluții legislative aleatorii, ci racordate la realitatea socială și financiară a țării”.

Totodată, CCR notează că reforma avea un obiectiv de echitate socială și de consolidare a încrederii cetățenilor în stat: „Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile”.