Brățările electronice vor fi folosite pentru monitorizare în 37 de județe
0Guvernul României a decis extinderea programului de monitorizare electronică în 37 de județe din țară, în anul 2024 și 2025. Sindicaliștii pun însă sub semnul întrebării decizia din cauza lipsei infrastructurii și a pregătirii polițiștilor.
Potrivit Sindicatului EUROPOL, a fost modificată Hotărârea Guvernului nr. 1025/2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem-pilot, precum și a celor privind operaționalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică – SIME.
Sindicaliștii pun sub semnul întrebării decizia din cauza lipsei infrastructurii și a pregătirii polițiștilor, dar și din alte motive.
De anul viitor, 2024, vor beneficia de acest sistem de monitorizare electronică 20 de județe din țară, respectiv : Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanța, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea.
Din 2025, alte 18 județe vor fi adăugate : Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea.
Deși decizia este importantă pentru aplicarea legii și protecția victimelor, sindicaliștii spun că vor exista „provocări semnificative pentru Poliția Română” în implementare.
„Una dintre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă poliția este legată de tehnologia învechită și neadecvată, multe dispozitive și echipamente utilizate în prezent sunt de generație veche și, în cele mai multe cazuri, nefuncționale. Acest lucru afectează capacitatea polițiștilor de a utiliza eficient sistemul de monitorizare electronică și de a îndeplini atribuțiile și misiunile specifice în mod corespunzător.”, atrag atenția cei de la Europol.
De altfel, aceștia afirmă că dotarea „precară” a polițiștilor, mai ales a celor din mediul rural, ar putea fi o problemă pentru monitorizarea electronică.
„Accesul limitat la resursele tehnice necesare poate afecta capacitatea polițiștilor de a efectua monitorizarea corect, cu celeritate și în conformitate cu prevederile legale.”, menționează comunicatul Europol.
Alte aspecte evidențiate de sindicatul polițiștilor ca piedici în implementarea sistemului de monitorizare cu brățări electronice sunt starea tehnică a parcului auto al poliției, lipsa combustibilului, care limitează capacitatea de deplasare a agenților de poliție, dar și deficitul de personal din Poliția Română.
De asemenea, sindicatul Europol subliniază lipsa centrelor pentru agresori și a serviciilor de consiliere pentru victime.
Concluziile acestora sunt următoarele : „extinderea sistemului de monitorizare electronică în noi județe reprezintă un pas important în asigurarea siguranței publice, dar trebuie abordate cu seriozitate și determinare provocările legate de pregătirea polițiștilor, infrastructură dar și sprijinul oferit victimelor și persoanelor supravegheate electronic. Numai printr-o abordare cuprinzătoare, prin finanțarea corectă a sistemului polițienesc dar și prin salarizarea corespunzătoare a polițiștilor, se pot obține rezultatele dorite!”, conform sursei citate anterior.
Deficitul de personal din Poliția Română
Nu este prima dată când Europol atrage atenția asupra lipsei de personal din Poliția Română.
Aceștia spun că, deși sunt prevăzute înfințări ale unor posturi noi, în medie 10 funcții/județ de ofițeri de poliție și 124 funcții/județ de agenți de poliție penru 2024, numărul angajaților rămâne mic.
De asemenea, aceștia evocă lipsa de atractivitate pentru tineri a acestei meserii.
„ (...) Poliția Română este la nivelul minim istoric de atractivitate pentru tineri și nu știm de unde vor fii angajați noii polițiști (probabil MAI a încheiat contracte cu firme de recrutare si vor aduce polițiști nepalezi)”, este menționat în comunicatul sindicatului.
Printre motivele expuse de Europol pentru care tinerii nu mai sunt atrași de această meserie se numără „Salariul de angajat de supermarket, zeci de incompatibilități și interdicții, riscurile prezente la fiecare pas dar și lipsa încrederii în instituția, puternic politizată”, potrivit unei postări pe Facebook.
Totuși, la școlile de agenți de poliție din Câmpina și Cluj Napoca s-au înscris în jur de 6.000 de candidați, pentru cele 1.640 de locuri.