Veteranii americani critică decizia lui Trump de a retrage trupele din România: „Îi dăm lui Putin spațiu de manevră”

Decizia administrației Trump de a retrage o brigadă a armatei americane din România şi alte țări de la granița cu Rusia a stârnit reacții dure în rândul veteranilor din SUA. Aceștia avertizează că mișcarea slăbește descurajarea NATO şi trimite un mesaj periculos Kremlinului.

Planul administraţiei Trump de a încheia rotaţia Diviziei 101 Aeropurtate în România şi alte state de pe flancul estic al NATO a fost descris de foşti militari americani drept o „greşeală strategică”. Potrivit cotidianului Kyiv Post, decizia vine într-un moment tensionat, când Rusia îşi intensifică activitatea militară în regiunea Mării Negre.

Deşi Pentagonul a prezentat mutarea ca pe o „ajustare strategică” pentru a elibera resurse în zona Indo-Pacificului, criticii consideră că momentul este total nepotrivit şi contrazice chiar doctrina „pace prin forţă” promovată de Casa Albă.

Grupul Veterans On Duty (VOD), format din foşti membri ai armatei americane, a emis o declaraţie în care condamnă ferm decizia. Liderul organizaţiei, Jeremy Hunt, fost căpitan în serviciile de informaţii militare şi veteran al misiunilor din Europa de Est, avertizează că Washingtonul „trimite un semnal dezastruos” chiar în timp ce Vladimir Putin testează hotărârea NATO.

„Este un element esenţial pentru descurajarea lui Putin – iar momentul nu putea fi mai prost”, a spus Hunt într-un interviu pentru Kyiv Post. „În ultimele săptămâni, l-am văzut testând apărarea ţărilor de pe flancul estic”, a adăugat el.

„Leadershipul american înseamnă prezenţă”

Potrivit lui Hunt, prezenţa trupelor americane în Europa de Est este cheia stabilităţii şi a descurajării. „Este vorba despre a fi acolo pentru a linişti şi a descuraja. Nu pot să mă gândesc la un alt moment mai important pentru a le arăta aliaţilor noştri din regiune că suntem aici şi că îl descurajăm pe Putin, care este mai îndrăzneţ ca niciodată”, a subliniat veteranul.

El consideră că decizia Pentagonului nu este doar o greşeală tactică, ci şi una simbolică. „Când instruiam forţele ucrainene în 2016, nu era vorba doar de tactici, ci de un semnal clar pentru Putin că Statele Unite rămân ferme în sprijinul aliaţilor lor”, a spus Hunt. Acum, retragerea trupelor transmite mesajul opus – că „ne relaxăm vigilenţa exact când Putin este mai periculos ca niciodată”.

Retragerea Diviziei 101, percepută ca un vid strategic

Echipa de luptă a Brigăzii 2 Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată, desfăşurată în România din 2022, se va întoarce la baza din Kentucky fără a mai fi înlocuită. Deşi oficialii americani afirmă că prezenţa militară din Polonia şi ţările baltice va rămâne neschimbată, surse militare europene au declarat pentru Kyiv Post că sunt aşteptate reduceri suplimentare şi în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia până la jumătatea lunii decembrie.

Pentru veterani precum Hunt, o asemenea retragere ar putea crea un vid de securitate într-o regiune deja tensionată. În ultimele săptămâni, România, Polonia şi Estonia au raportat o creştere a incursiunilor dronelor şi avioanelor ruseşti în spaţiul lor aerian, un semn că ameninţarea este imediată.

„O invitație la erori de calcul”

Decizia a provocat nelinişte în capitalele din Europa de Est, unde guvernele sunt tot mai îngrijorate de angajamentul oscilant al SUA faţă de NATO. „Retragerea brigăzii provoacă inevitabil consternare printre aliaţi precum România şi Polonia”, a spus Hunt. „Aceştia se pot întreba acum dacă angajamentul Washingtonului faţă de articolul 5, piatra de temelie a pactului NATO, mai este de neclintit. Nu ne putem permite acest tip de incertitudine pe flancul estic – nu acum”.

Reacţii în Congresul american

În timp ce Pentagonul promite clarificări, în Congres scepticismul este tot mai mare. Mai mulţi senatori republicani, inclusiv preşedinţii comisiilor pentru servicii armate din Senat şi Camera Reprezentanţilor, au criticat decizia, afirmând că aceasta „trimite un semnal greşit Rusiei” şi „subminează descurajarea într-un moment critic”.

Unii oficiali americani au susţinut în privat că armatele europene sunt mai bine pregătite decât înainte de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce ar permite Washingtonului „să predea ștafeta”. Hunt respinge însă această logică: „Aplaud aliaţii noştri europeni, în special România, pentru creşterea cheltuielilor de apărare şi investiţiile făcute în armatele lor. Dar o alianţă mai puternică nu e un motiv pentru retragere, ci pentru consolidarea parteneriatului. Ar trebui să întărim flancul estic, nu să ne reducem vizibilitatea”.

„Un mesaj dezastruos”

Pe măsură ce Divizia 101 Aeropurtată se pregătește să plece, anxietatea crește la Bucureşti, Bruxelles şi în alte capitale europene. Pentru veterani ca Hunt, care au petrecut ani întărind liniile frontului NATO, decizia Washingtonului nu reprezintă o „recalibrare strategică”, ci o „invitație la erori de calcul”.

„Când ne retragem, îi dăm lui Putin spaţiu de manevră”, a avertizat Hunt. „Într-un moment în care lumea urmărește dacă SUA mai conduc, acesta nu este doar un mesaj negativ, ci unul dezastruos”.