Americanii promit să afle cauza „epidemiei de autism”. Robert Kennedy Jr.: „Vom analiza vaccinurile, vom analiza tot”
0Americanii au anunțat demararea mai multor cercetări care vor identifica motivele așa numitei epidemii de autism cu care SUA se confruntă în ultima vreme. Până în septembrie, a anunțat secretarul pentru Sănătate, Robert F. Kennedy Jr., se vor cunoaște cauzele acestei probleme căreia oamenii de știință din întreaga lume nu au reușit să-i dea de cap de zeci de ani. Este, oare, posibil, ca SUA să găsească răspunsul acestei întrebări în doar câteva luni? Puțin probabil, sunt de părere medicii.
Diagnosticările de autism în SUA au crescut semnificativ din anul 2000. Până în 2020, rata autismului la copiii de 8 ani ajunsese la 1 din 36 (2,77%), în creștere față de 2,27% în 2018 și 0,66% în 2000, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA. „Am lansat un amplu efort de testare și cercetare care va implica sute de oameni de știință din întreaga lume,” a spus Kennedy în cadrul unei ședințe a cabinetului președintelui Donald Trump. „Până în septembrie, vom ști ce a cauzat epidemia de autism și vom putea elimina acele expuneri,” a adăugat el.
Kristyn Roth, director de marketing al organizației Autism Society of America, a pus sub semnul întrebării fezabilitatea termenului stabilit pentru luna septembrie. „Numirea autismului drept o epidemie este incredibil de iresponsabilă și profund îngrijorătoare. Acest lucru încurajează frica, paranoia și stigmatizează comunitatea persoanelor autiste. Autismul este o condiție de dezvoltare care durează toată viața și afectează oamenii în moduri foarte diferite,” a subliniat Roth.
Va fi investigată legătura dintre autism și vaccinul ROR
Kennedy a promovat de mult timp o legătură între vaccinuri și autism, în ciuda dovezilor științifice care o contrazic. „Vom analiza vaccinurile, dar vom analiza totul. Totul este pe masă – sistemul nostru alimentar, apa, aerul, stilurile de parenting, toate schimbările care ar fi putut declanșa această epidemie,” a declarat Kennedy la un post de televiziune.
Institutul Național de Sănătate din SUA pregătește deja un program de cercetare de mai multe milioane de dolari care să examineze cauzele autismului, inclusiv o posibilă legătură cu vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă). Instituțiile care vor coordona studiile se află în subordinea Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane condus de Kennedy.
Kennedy are un istoric îndelungat de promovare a informațiilor false legate de autism, în special în legătură cu vaccinurile, a declarat Colin Killick, director executiv al rețelei Autistic Self Advocacy Network. „Cu acest nou anunț, se pare că merge mai departe cu răspândirea dezinformării în rândul publicului despre cauzele presupuse ale autismului, care nu pot fi susținute de știința reală,” a spus Killick.
De unde a pornit frica de vaccin
Isteria antivaccinării a început în anul 1997, când medicul britanic Andrew Wakefield a publicat „un studiu” potrivit căruia anumite vaccinuri pentru rujeolă și rubeolă ar declanșa autism în rândul copiilor. Însă, la o analiză mai detaliată, specialiștii au realizat că cercetarea nu avea nimic de-a face cu realitatea, iar medicul a fost exclus din comunitatea științifică. Însă ideea a rămas. Sămânța fricii fusese plantată adânc în conștiința multor părinți care au devenit din ce în ce mai sceptici. Iar cea mai mare frică, cea a reacțiilor adverse, s-a rostogolit ca un bulgăre și a prins ecouri dincolo de granițele țării cuprinzând întreaga lume. Iar frica de imunizare împotriva rujeolei, a oreionului și a rubeolei s-a răspândit și asupra altor vaccinuri. Însă vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenire a epidemiilor și bolilor infecțioase. Fiecare țară își alcătuiește un calendar de vaccinare, dar și o politică proprie în domeniul sănătății.
Calendarul vaccinării în România
În programul național de vaccinare există o serie de vaccinuri împotriva anumitor boli, unde costurile sunt suportate de stat în totalitate. Vaccinurile sunt administrate, gratuit, fie în maternitate, în primele zile de viață a sugarilor, fie în cabinetul medicului de familie.
În România, vaccinarea se face conform următorului calendar:
- În maternitate, în primele 24 de ore de viață - vaccin hepatitic B (Hep B);
- În maternitate, în primele 2-7 zile de viață - vaccin de tip Calmette Guerrin (anti-tuberculoză BCG);
- La 2 luni, la medicul de familie - Vaccin hexavalent, diftero-tetano-pertussis acelular-poliomelitic-Haemophilus B-Hepatitic (DTPa-VPI-Hib-Hep B) și vaccin pneumococic conjugat;
- La 4 luni, la medicul de familie - Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) și Vaccin pneumococic conjugat;
- La 11 luni, la medicul de familie - Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) și Vaccin pneumococic conjugat;
- La 12 luni, la medicul de familie - Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR);
- La 5 ani, la medicul de familie - Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR);
- La 5-6 ani, la medicul de familie - Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI);
- La 14 ani, la medicul de familie - Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular pentru adulți (Tdap).
Vaccinuri opționale
Vaccinurile opționale/suplimentare se administrează în funcție de grupele de risc și la anumite vârste.
- Vaccinul rotaviral - Este un vaccin cu virus viu atenuat care protejează împotriva diareei produsă de rotavirus. Se administrează oral, două sau trei doze începând cu primele șase săptămâni de viață, cu interval de cel puțin 30 de zile între doze.
- Vaccinul varicelic - Este un vaccin cu virus viu atenuat, care protejează împotriva varicelei, boala cunoscută popular sub numele de „vărsat de vânt”. Se fac două doze de vaccin, la distanță de șase săptămâni. Se administrează injectabil, subcutanat, adulților și copiilor, începând cu vârsta de nouă luni.
- Vaccinul meningococic - Vaccinul meningococic previne anumite forme de boli produse de meningococ (meningite). În funcție de tipul de vaccin, se administrează una sau mai multe doze, la vârste diferite.
- Vaccinul hepatitic A se administrează într-o singură doză, cu revaccinare la 6-12 luni. Protejează împotriva Hepatitei A (boala „mâinilor murdare”).
- Vaccinul HPV - poate fi bivalent, tetravalent si nanovalent. Se administrează intramuscular. Optim, se fac două sau trei doze, între 9 și 26 de ani. Se poate face și mai târziu, la recomandarea medicului ginecolog. Protejează împotriva cancerului de col uterin, leziuni precanceroase ale colului, anumite forme de cancer laringian, cancerul vulvar, vaginal, penian, anal. Vaccinul tetravalent protejează și împotriva condilomatozei acuminate (vegetatii veneriene).