Din anul 2016 Gazprom ar putea sista tranzitul de gaze prin Republica Moldova, Ucraina şi România

Mikhail Korchemkin, director al centrului East European Gas Analysis (EEGAS), constată că gigantul rus al gazelor reduce investiţiile pentru alte proiecte, dar finanţează integral lucrările la proiectul South Stream. Construcţia gazoductului ar putea avea drept consecinţă reducerea la minimum a tranzitului de gaze prin Ucraina, Republica Moldova şi România.

"Săptămâna aceasta Gazprom a anunţat câştigătorul tenderului pentru construcţia gazoductului Pisarevka-Anapa. Această conductă va permite redirecţionarea unei părţi din gazul ce era transportat prin Ucraina în Europa pentru a umple cu gaz viitoarea conductă South Stream“, anunţă Korchemkin.

În acelaşi timp, expertul constată că Gazprom a amânat pentru un termen nedeterminat alte proiecte planificate pentru a menţine tranzitul de gaze ruseşti prin Ucraina.

"Conducerea Rusiei şi a Gazprom îşi îndeplineşte promisiunile de a construi conducta South Stream indiferent de condiţiile politice şi economice“, mai notează specialistul.

De notat că administraţia companiei South Stream Transport (operatorul proiectului) va decide în următoarele zile cine va realiza construcţia celor 931 de kilometri de conductă pe sub Marea Neagră, în competiţie rămănând doar două companii, inclusiv gigantul italian Saipem.

"Lucrările vor începe în conformitate cu graficul, în trimestrul II al anului viitor, iar în anul 2016 va fi dat în exploatare“, a declarat Oleg Aksiutin, directorul executiv al South Stream Transport, citat de neftegaz.ru.

Potrivit acestuia, în anul 2016 prin conductă ar urma să fie transportate circa 16 miliarde de metri cubi de gaze, iar în 2018 se va ajunge la capacitate maximă - de 63 de miliarde metri cubi.

În prezent acţionarii societăţii de exploatare South Stream Transport AG (înregistrată în Olanda) sunt Gazprom (50%), ENI (20%) şi firmele franceză EDF şi germană Wintershall (cu câte 15% fiecare). Gazoductul va traversa apele turce înainte de a trece prin Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovenia pentru a ajunge la Tarvisio, în nordul Italiei şi va costa în jurul a 16-17 miliarde euro.

Realizarea acestuia va lăsa fără tranzit de gaz rusesc Ucraina, Republica Moldova şi România.

Directorul centrului EEGAS estimează că în anul 2020 prin Ucraina vor fi transportate spre alte state doar circa 5 miliarde de metri cubi de gaze, comparativ cu 117 miliarde în anul 2008.

Pentru Ucraina pierderile anuale sunt estimate la circa două miliarde de dolari, iar pentru Moldova la 50-60 milioane de dolari.

În ultimii trei ani tranzitul de gaze prin Moldova s-a redus de la circa 22 miliarde metri cubi la 18-19 miliarde metri cubi. Din anul 2016 tranzitul de gaze ar putea scădea de câteva ori s-au chiar dispărea complet.