Declaraţia delegaţiei preelectorale a APCE

O delegaţie preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care a efectuat o vizită la Chişinău, menţionează că partidele politice şi candidaţii la alegerile parlamentare din 24 februarie au, în general, posibilitatea de a-şi desfăşura campania în mod liber.

Cu toate acestea, reprezentanţii delegaţiei au fost informaţi de mai mulţi interlocutori, cu care au avut întrevederi, despre un şir de îngrijorări persistente care rămân încă nesoluţionate. Este vorba, în special, cazuri de intimidare şi violenţă împotriva candidaţilor, cazuri de discurs de ură, inclusiv împotriva candidatelor femei, dar şi cazuri privind utilizarea resurselor administrative, transmite IPN.

Printre îngrijorările menţionate se mai numără suspiciuni privind cumpărarea alegătorilor, dar şi cazuri privind implicarea funcţionarilor publici în procesul de colectare a semnăturilor. La fel, este vorba despre cazuri de distribuire a cadourilor electorale în timpul evenimentelor electorale cu implicarea fundaţiilor de caritate afiliate unor partide politice. În opinia unor interlocutori, utilizarea camerelor de supraveghere video în incinta secţiilor de votare poate fi percepută drept mijloc de presiune şi control al votului.

Delegaţia APCE condamnă astfel de practici şi cere autorităţilor relevante să întreprindă toate măsurile necesare pentru a le exclude.

Delegaţia preelectorală a APCE împărtăşeşte şi îngrijorarea exprimată de Comisia de la Veneţia, în martie 2018, privind introducerea sistemului electoral mixt. În plus, delegaţia a fost informată că noul sistem electoral ar putea fi prea complicat pentru a fi înţeles de către mulţi alegători. În rapoartele de observare anterioare, Adunarea Parlamentară şi-a exprimat îngrijorarea privind lipsa de transparenţă a criteriilor pentru determinarea numărului secţiilor de votare în străinătate.

În opinia mai multor părţi interesate, aceste criterii trebuie să asigure dreptul alegătorului de a participa în mod efectiv la alegeri. Delegaţia consideră că problema nu poate fi soluţionată prin creşterea numărului buletinelor de vot atribuite fiecărei secţii de votare, dacă numărul şi amplasarea secţiilor de votare nu reprezintă în mod proporţional alegătorii care locuiesc în diferite ţări.

În declaraţie se mai spune că mai mulţi interlocutori au menţionat problema lipsei de încredere în instituţiile de stat ca rezultat al multiplelor cazuri de corupţie. Acest aspect este deosebit de îngrijorător în contextul unei ţări care se confruntă cu un grad înalt al sărăciei.

Un procent considerabil al populaţiei este convins că faptele de corupţie reprezintă o practică obişnuită în Republica Moldova, la fel şi lipsa independenţei justiţiei. În ceea ce priveşte finanţarea campaniei electorale, în pofida îmbunătăţirii reglementărilor legale privind finanţarea campaniei electorale şi a partidelor politice şi prezentării corespunzătoare  a rapoartelor financiare privind cheltuielile electorale suportate de partidele politice, mai mulţi interlocutori au remarcat că resurse financiare considerabile pot fi utilizate în afara oricărui control din partea instituţiilor de stat.

Delegaţia a fost informată despre numărul sporit de cazuri frecvente de presiune, ameninţări şi atacuri fizice şi verbale asupra jurnaliştilor independenţi pe parcursul ultimilor luni înainte de alegeri. Pluralismul media poate fi considerat limitat, deoarece majoritatea mijloacelor de informare sunt afiliate principalelor partide politice, iar sectorul publicităţii este sub controlul acestora.

La Chişinău, reprezentanţii delegaţiei au avut întrevederi cu premierul, preşedintele Parlamentului, lideri sau reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare şi extra-parlamentare participante la alegeri. De asemenea, au avut întrevederi cu conducerea Comisiei Electorale Centrale, Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Autorităţii Naţionale pentru Integritate, reprezentanţi ai societăţii civile, mass media, şi reprezentanţi ai comunităţii internaţionale.

O delegaţie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei formată din 32 de membri va reveni în Republica Moldova pentru observarea alegerilor din 24 februarie 2019.