Cum ajută Ilan Șor și criptomoneda A7A5 Rusia să eludeze sancțiunile și să-și construiască un nou sistem financiar

A7A5, criptomoneda legată de oligarhul fugar Ilan Șor și de banca rusă Promsviazbank, a devenit un instrument esențial prin care Rusia eludează sancțiunile occidentale. Companii și structuri înregistrate în Kârgâzstan, Moldova și Rusia sunt implicate într-o rețea financiară opacă menită să creeze un sistem paralel de plăți, independent de Occident. Investigațiile occidentale arată că proiectul are sprijin direct de la Kremlin și a generat deja zeci de miliarde de dolari în tranzacții.

Conform unei investigații ,,Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (Radio Free Europe/Radio Liberty, RFE/RL)”, A7A5, criptomoneda legată de oligarhul moldovean fugar Ilan Șor și de compania rusă A7, a devenit un instrument central prin care Rusia eludează sancțiunile occidentale. Proiectul, susținut vizibil de Vladimir Putin, operează printr-o rețea de firme opace din Rusia, Moldova și Kârgâzstan, generând volume uriașe de tranzacții în mai puțin de un an. Investigațiile arată că A7A5 face parte dintr-o strategie mai amplă a Kremlinului de a construi un sistem financiar paralel, în afara celui dominat de instituțiile occidentale.

,,Un indiciu a venit în septembrie, de la președintele rus, Vladimir Putin, care a participat la o ceremonie virtuală de inaugurare a unei noi sucursale a unei companii de servicii financiare în orașul portuar Vladivostok, de pe malul Oceanului Pacific. Nu e genul de eveniment la care Putin ar participa, în mod normal.  Însă compania în chestiune, A7LLC, nu e o firmă tipică de servicii financiare. Printre directorii ei se numără Ilan Șor, un oligarh fugar implicat în ceea ce a fost numit „jaful secolului”- un scandal în care sunt implicați mai bine de 1 miliard de dolari furați din Republica Moldova. Co-directorul său executiv conduce a opta bancă ca mărime din Rusia, strâns legată de complexul militar-industrial rus, și se întâmplă să fie fiul unui fost prim-ministru rus și fost director al serviciilor secrete. În discursurile adresate prin videoconferință lui Putin, cei doi s-au lăudat cu suma de bani pe care compania lor a gestionat-o în cele 11 luni de la înființarea A7: peste 7 trilioane de ruble (12,4 miliarde de dolari). Dacă e adevărat, ei bine, e vorba de o grămadă de bani: ar însemna până la 12% din comerțul exterior al tuturor întreprinderilor rusești luate împreună, potrivit unui calcul. Și mai este și criptomoneda companiei A7, lansată în ianuarie. Botezată A7A5, moneda a înregistrat transferuri totale în valoare de 41,2 miliarde de dolari până în iulie; până în august, suma a crescut la 51,2 miliarde de dolari. În noiembrie, A7A5- primul stablecoin (monedă digitală care poate fi folosită pe internet) din lume susținut de rubla rusească- a raportat un volum de aproximativ 79 de miliarde de dolari de la lansare, potrivit Chainanalysis, o firmă cu sediul la New York, care a făcut cercetări aprofundate asupra A7”, notează sursa citată. 

Elise Thomas, cercetătoare australiană și autoare a mai multor rapoarte ale Center for Information Resilience, o organizație non-guvernamentală cu sediul la Londra, care se concentrează pe încălcarea drepturilor și crimele de război, afirmă că suma este una uriașă.

„Este o sumă fenomenală de bani. Este enormă pentru o organizație care nu exista acum un an. Implicarea personală a lui Putin în deschiderea biroului din Vladivostok m-a șocat, ca și faptul că era dispus să-și asume personal deschiderea A7”, a adăugat ea.

Criptomoneda A7A5, spun oficialii occidentali și moldoveni, este esențială pentru eforturile Kremlinului de a atenua sancțiunile occidentale impuse în urma invaziei totale a Ucrainei de către Moscova în 2022. Obiectivul de durată al Kremlinului este să construiască un sistem financiar paralel, în afara rețelelor existente, dominate de băncile occidentale și de dolarul american.

„Este o problemă importantă din cauza persoanei lui Ilan Șor și a faptului că acest sistem este conceput... pentru a încerca să funcționeze în afara sferei de influență a sistemelor financiare tradiționale denominate în dolari americani. Este incredibil să vezi că acest tip de sprijin vine direct de la guvern, dar nu este surprinzător, având în vedere obiectivele pe care le urmăresc, și anume compensarea impactului sancțiunilor”, a menționat Carole House, fost consilier al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe pentru politica de securitate cibernetică.

Eforturile nu au trecut total neobservate în Occident, iar la 23 octombrie Uniunea Europeană a anunțat sancțiuni împotriva A7A5, A7 și a companiilor legate de ele, numind criptomoneda ,,un instrument important pentru finanțarea activităților care sprijină războiul de agresiune [al Rusiei]”.

,,Cel puțin din 2021, guvernul de la Bișkek a încercat să transforme Kârgâzstanul într-un centru al criptomonedelor, căutând să atragă investitori, mineri și burse. În 2025, a raportat cel puțin 13 burse de criptomonede înregistrate și a pus bazele unei criptomonede naționale numite USDKG. Documentele din registrul comerțului obținute de RFE/RL de la Ministerul Justiției din Kârgâzstan arată că emitentul stablecoin-ului A7A5 este o companie kârgâză numită Old Vector, care a fost înregistrată pentru prima dată în decembrie 2024. Documentele arată, de asemenea, că firma care furnizează moneda către Old Vector este A7-Kârgâzstan LLC. Între ianuarie și iulie, sediul social al Old Vector era o casă mică și dărăpănată, înconjurată de clădiri mai noi și mai luxoase și de case unifamiliale. În iulie, atunci când reporterii RFE/RL au vizitat casa, situată în spatele unui drum de pământ, după un gard metalic albastru ruginit și niște blocuri de beton, doi băieți care au răspuns la ușă au spus că nu știu de nicio companie înregistrată la adresa lor. Un vecin de alături a spus că nu există nicio companie cu acest nume la adresa respectivă. Cam o lună mai târziu, sediul central al Old Vector s-a mutat la o altă adresă de la periferia orașului Bișkek, într-o clădire cu mai multe etaje numită South Park, în care sunt, în principal, apartamente. Conform documentelor Ministerului Justiției obținute de RFE/RL, A7 a înregistrat o serie de companii interconectate în Bișkek. A7-Kârgâzstan, înregistrată pe 17 ianuarie, e la etajele superioare ale unui complex care a fost centru comercial. Reporterii RFE/RL au încercat să meargă la etajul unde se aflau birourile, dar agenții de pază le-au blocat accesul”, mai scriu jurnaliștii.

O altă entitate legată de Șor, numită Evrazia, a înregistrat la Bișkek mărci comerciale pentru mai multe companii cu denumiri similare. Înființată la Moscova ca organizație non-profit, Evrazia a fost implicată într-o serie de activități menite să destabilizeze alegerile din Republica Moldova. Uniunea Europeană a impus în octombrie 2024 sancțiuni împotriva Evraziei.

,,Deși a fost lansată în ianuarie, A7A5 nu a început să tranzacționeze public decât în februarie, când a apărut pe o bursă de criptomonede din Moscova numită Garantex. „Garantex a fost supusă de ani de zile unei atenții sporite din partea autorităților de aplicare a legii din Occident, care au susținut că servea drept canal pentru fonduri utilizate în spălarea de bani, ransomware, piraterie informatică și încălcări ale sancțiunilor. Bursa era populară deoarece oferea, printre altele, o modalitate ușoară de a schimba criptomonede cu stablecoins mai populare, cum ar fi USDT, care este legată de dolar, facilitând retragerea de numerar pentru monede mai puțin volatile. În 2022, Departamentul Trezoreriei SUA a aplicat sancțiuni financiare companiei Garantex. Însă abia trei ani mai târziu, bursa și-a încetat activitatea, după ce doi dintre principalii operatori ai Garantex au fost acuzați de spălare de bani de către un mare juriu american. Autoritățile americane au confiscat mai multe site-uri web ale Garantex. Agențiile germane și finlandeze au confiscat serverele care găzduiau operațiunile Garantex. Serviciul Secret al SUA a confiscat, de asemenea, peste 26 de milioane de dolari în criptomonede, bani despre care oficialii au afirmat că au fost utilizați pentru spălarea de bani. În săptămânile de dinaintea și de după confiscarea din martie 2025, analiștii au afirmat că miliarde de monede A7A5 au fost transferate de la Garantex către o nouă bursă numită Grinex, care a fost înregistrată pentru prima dată în Kârgâzstan în decembrie anul precedent. Marea majoritate a tranzacțiilor A7A5 au loc acum pe Grinex și pe o bursă mai mică numită Meer.kg. Legătura dintre Grinex și A7 nu este clară. Un cetățean kârgâz numit în documentele Ministerului Justiției ca fondator al Grinex a refuzat să comenteze pentru RFE/RL dacă compania sa are legătură cu bursa de criptomonede cu același nume. Cu toate acestea, anchetatorii financiari americani afirmă că Grinex a fost creată special pentru a ajuta comercianții ale căror fonduri au fost înghețate la închiderea Garantex să-și recupereze banii – folosind A7A5”, se arată în același articol.

Instrumentul Kremlinului pentru destabilizarea Chișinăului

Republica Moldova se află de ani de zile în centrul unei lupte acerbe între influența europeană și presiunea Moscovei. Alegerea Maiei Sandu ca președinte în 2020, o economistă cu studii în Occident și experiență la Banca Mondială, a înclinat balanța în favoarea Vestului. Ilan Șor, oligarhul fugar aflat în centrul scandalului bancar de peste 1 miliard de dolari, încearcă însă să inverseze direcția.

În 2019, Șor a fugit din țară, iar în 2023 a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare. Tot atunci, partidul său a fost scos în afara legii. Autoritățile moldovene și occidentale îl acuză că, în cel puțin trei campanii electorale, a încercat să cumpere voturi, să răspândească dezinformare și să recruteze tineri moldoveni pentru provocări împotriva poliției.

,,Printre schemele pe care oficialii spun că le-au descoperit se numără transferuri de bani către moldoveni folosind carduri bancare emise de Promsviazbank, banca rusă de stat cu care a colaborat Șor”, au explicat jurnaliștii.

În perioada premergătoare alegerilor prezidențiale de anul trecut, autoritățile din Republica Moldova l-au acuzat pe Șor că a orchestrat o schemă prin care a transferat peste 15 milioane de dolari din bănci rusești în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni.

Schema includea trimiterea de carduri bancare preîncărcate, utilizând sistemul rus de plăți cu cardul „Mir”, către persoane care puteau merge în regiunea separatistă Transnistria pentru a retrage numerar. Regiunea separatistă transnistreană, care face parte oficial din Republica Moldova, funcționează într-o zonă juridică gri, având legături economice strânse cu Moscova.

Departamentul Trezoreriei SUA a precizat, în 2022, că oligarhul colabora cu persoane din Rusia pentru a crea o alianță politică pro-Kremlin la Chișinău.

În anul de dinaintea alegerilor prezidențiale, autoritățile au acuzat rețeaua lui Șor că a transferat peste 15 milioane de dolari către 130.000 de moldoveni, folosind carduri preîncărcate din sistemul rusesc „Mir”. Beneficiarii retrăgeau banii din regiune separatistă transnistreană, aflată într-o zonă juridică gri, extrem de vulnerabilă la influența Moscovei.

Grupul Evrazia al lui Șor a recrutat și sute de tineri pentru „programe educaționale” în Rusia, oferindu-le călătorii gratuite și granturi în ruble. Premierul moldovean a declarat ulterior că agenții ruși au cheltuit aproape 220 de milioane de dolari pentru a influența votul din 2024, câștigat în final de Maia Sandu.

„Ce face Șor nu este doar o problemă moldovenească. El oferă Rusiei un serviciu – eludarea sancțiunilor și câștigă bani din asta”, a spus un oficial moldovean pentru RFE/RL.

Cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare din septembrie din statul vecin, autoritățile au descoperit o nouă campanie de destabilizare: zeci de percheziții și peste 70 de arestări. Unii dintre reținuți ar fi fost antrenați în tabere din Bosnia și Serbia pentru a provoca violențe contra poliției.

După izolarea sectorului bancar rus de SWIFT, Visa și Mastercard, Moscova a accelerat construcția unui sistem financiar paralel. A7A5, stablecoin-ul rusesc ancorat în rubla depozitată la Promsviazbank, a devenit piesa centrală a strategiei.

Când liderul de la Kremlin a participat în data de 4 septembrie la inaugurarea virtuală a unei noi sucursale A7 la Vladivostok, Ilan Șor a prezentat date spectaculoase.

„În zece luni am făcut tranzacții de peste 7,5 trilioane de ruble”, a declarat Șor, vizibil tensionat.

Alături de el se afla Piotr Fradkov, directorul Promsviazbank și fiul fostului premier rus Mihail Fradkov. PSB deține 49% din A7, companie instalată în zgârie-norii Federation Tower din Moscova, locul în care funcționează și firme acuzate de ransomware.

Numărul tokenurilor A7A5 a crescut cu 240% doar în câteva luni, cu tranzacții zilnice de peste 1 miliard de dolari, potrivit firmei Elliptic. China este, pentru moment, cel mai mare utilizator al platformelor A7.

În august, SUA și Marea Britanie au introdus noi sancțiuni împotriva A7 și a companiilor din rețea, precum Grinex și Old Vector. Cu toate acestea, capitalizarea A7A5 a explodat, devenind cea mai mare stablecoin necorelată cu dolarul american.

„Am construit o infrastructură rezistentă la influențe și restricții externe”, a transmis A7A5 într-un mesaj pe Telegram, după ce UE a anunțat în data de 23 octombrie noi sancțiuni, potrivit sursei media citate.