Banca Mondială: Pentru asigurarea creşterii economice în Moldova, sunt necesare reforme structurale profunde
0Banca Mondială prognozează o creştere economică susţinută pentru Republica Moldova, în medie de 4 procente în perioada 2018-2020, alimentată de remiteri şi de creşterea consumului. Pentru crearea noilor motoare de creştere economică, sunt necesare reforme structurale profunde. Constatările au fost făcute joi, 1 noiembrie, la un eveniment de prezentare a perspectivelor economice actualizate pentru Moldova, transmite IPN.
În prima jumătate a anului curent, economia Republicii Moldova a crescut cu 4,5% şi până la sfârşitul anului creşterea va fi de 4,8%. Economistul Oficiului Băncii Mondiale în Moldova, Marcel Chistruga, a menţionat că, în mare parte, creşterea economică este bazată pe consum. Alimentat de inflaţia redusă şi de creşterea remiterilor şi a salariilor, consumul a crescut cu 3,8%.
În pofida exporturilor robuste, de 12,5% în anul curent, susţinute de recolta bună şi de cererea externă, importurile au crescut cu 10,4%, cauzând o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economică.
Din luna aprilie a anului curent, preţurile de consum s-au situat sub nivelul limitei inferioare a coridorului de ţintire. Aprecierea leului moldovenesc, de rând cu presiunile inflaţioniste externe mai slabe şi scăderea preţurilor reglementate, au ca rezultat presiuni deflaţioniste mai pronunţate.
Banca Mondială constată că intermedierea financiară rămâne modestă şi, în tandem cu redresarea depozitelor, contribuie la persistenţa excesului de lichiditate. Astfel, rata rezervelor minime obligatorii a crescut până la un nivel record de 42,5%. Evoluţiile favorabile ale cursului de schimb au permis creşterea rezervelor valutare, care depăşesc în prezent şase luni de importuri.
Graţie aprecierii leului moldovenesc şi noii metodologii de calcul a PIB, datoria externă s-a redus cu 10,7 puncte procentuale, constituind 62,1% din PIB.
În perioada ianuarie-septembrie 2018, veniturile publice au înregistrat o creştere nominală de 11%. Cheltuielile curente în primele nouă luni ale anului 2018 au crescut cu 9,7%. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în raport cu subvenţiile şi salariile. În prima jumătate a anului 2018, graţie creşterii mai puternice, datoria publică şi garantată public s-a redus cu 3,3 puncte procentuale din PIB faţă de sfârşitul anului 2017, constituind 29,7% din PIB.
Banca Mondială estimează că alegerile parlamentare din 2019 vor determina cheltuieli publice mai mari pe termen scurt. Până în 2020, ritmul creşterii economice se va modera, constituind 3,5%, susţinut de încrederea sporită a consumatorilor şi a mediului de afaceri şi de o normalizare continuă, deşi lentă, a condiţiilor financiare, care vor stimula creşterea investiţiilor private după alegeri. Banca Mondială anticipează că deficitul fiscal va rămâne sub nivelul planificat de 2,5% din PIB.