VIDEO Spionul şi Ghimpu din coasta Moscovei

Mulţi comentatori cred că tamtamul făcut pe seama arestării diplomatului român acuzat de spionaj are legătură cu referendumul din Moldova. Moscova nu vede cu ochi buni susţinerea pe care Bucureştiul o acordă autorităţilor prooccidentale din Republica Moldova şi în special preşedintelui interimar Mihai Ghimpu.

Filmul reţinerii diplomatului român Gabriel Grecu, acuzat de spionaj la Moscova, a fost prezentat, ieri, de postul de televiziune Rossia-24 (fost Vesti), în deschiderea tuturor jurnalelor de ştiri. Televiziunea rusă nu precizează de unde are „filmul evenimentului", dar, cel mai probabil, i-a fost pus la dispoziţie de FSB.

Mai citeşte şi:

MAE anunţă expulzarea unui diplomat rus

Materialul de un minut şi jumătate înfăţişează un bărbat, despre care se afirmă că este „informatorul rus", care plasează o geantă neagră ­într-una dintre cutiile de păstrare a bagajelor dintr-un centru comercial din capitala rusă, destul de aglomerat. Acesta încuie cutia şi pleacă.

Peste câteva momente, apare diplomatul român care deschide cutia şi ia pachetul. În timp ce parcurge culoarul centrului comercial, este înconjurat de mai  mulţi agenţi ai Serviciului Federal de Securitate rus (FSB), îmbrăcaţi în civil . Fără a i se pune cătuşe şi fără a opune rezistenţă, diplomatul român a fost condus la un microbuz care l-a transportat cel mai probabil la sediul FSB (fost KGB). 

Ulterior a fost eliberat şi declarat persona non grata şi i s-au dat 48 de ore să părăsească Rusia. În caz contrar, imunitatea diplomatică îi expiră şi poate fi arestat şi judecat pentru spionaj. Potrivit legislaţiei ruseşti, pentru această acuzaţie se dau 20 de ani de închisoare.

Conexiunea Bucureşti-Chişinău

Gabriel Grecu are termen de 48 de ore să părăsească teritoriul Rusiei

Publicaţia „Komsomolskaia Pravda" scrie că predecesorul lui Gabriel Grecu în funcţia de secretar I al Ambasadei României la Moscova, Dinu Pistol, a recrutat un cetăţean rus ca să-i furnizeze informaţii despre situaţia din Republica Moldova şi Transnistria.

Nici FSB, nici presa rusă nu au furnizat însă numele cetăţeanului rus şi nici unde lucra acesta. Publicaţia mai notează că, după sosirea la ambasadă, Grecu a început să solicite informaţii secrete de stat, inclusiv militare. „Informatorul" s-ar fi speriat şi a sesizat serviciile de contrainformaţii.

Conexiuni ale acestui scandal de spionaj cu relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău face şi presa internaţională.

Agenţia Associated Press scrie că „relaţiile româno-ruse sunt reci de la aderarea României la NATO în 2004, iar Bucureştiul a deranjat şi mai tare Moscova sprijinind guvernul pro-european din Republica Moldova". În luna iunie, notează AP, guvernul de la Chişinău a cerut Rusiei să retragă cei 1.500 de militari staţionaţi în regiunea transnistreană.

Ţinta Ghimpu

Postul de televiziune Euronews nota că această afacere de spionaj „ar putea complica relaţiile dintre Moscova şi Bucureşti".

Şi fostul premier Adrian Năstase a declarat pentru Televiziunea Română că reţinerea diplomatului Gabriel Grecu de către autorităţile ruse poate fi interpretată ca un mesaj pentru referendumul din Republica Moldova de la 5 septembrie.

„Eu încerc întotdeauna să privesc dincolo de eveniment. În opinia mea, ceea ce este important în spaţiul de la răsărit de la noi este referendumul care va avea loc în 5 septembrie în Republica Moldova. ­S-ar putea ca ceea ce s-a întâmplat acum la Moscova să fie mai curând un element care să premeargă ­într-un anumit fel, să dea un mesaj ­într-un anumit sens pentru acest referendum", a spus Năstase.

În Rusia nu au trecut neobservate vizitele tot mai dese ale premierului şi preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Vlad Filat şi, respectiv, Mihai Ghimpu, în România şi nici politica de apropiere de Bucureşti.

În plus, perspectiva ca Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, agreat de Moscova, să nu mai fie candidatul unic al Alianţei pentru Integrare pentru postul de preşedinte nu a căzut bine pentru autorităţile ruse. La aceasta se adaugă creşterea în sondaje a lui Mihai Ghimpu şi posibilitatea ca el să câştige alegerile prezidenţiale. Ultimele acţiuni ale lui Ghimpu - încercarea de condamnare a regimului sovietic - l-au făcut de-a dreptul indezirabil pentru Moscova.

Bucureştiul expulzează un diplomat rus

Diplomatul Gabriel Grecu, ridicând „coletul“

În replică la decizia Moscovei, Ministerul Afacerilor Externe a anunţat ieri că autorităţile române vor declara persona non grata un diplomat din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti.

MAE a transmis Ambasadei ruse că persoana expulzată va avea un rang diplomatic echivalent (secretar I) cu cel al lui Gabriel Grecu. Aceasta va trebui să părăsească teritoriul României în termen de 48 de ore.

" În opinia mea, ceea ce este important în spaţiul de la răsărit de la noi este referendumul din septembrie din Republica Moldova. "
Adrian Năstase
fost premier al României

" FSB trebuie să lucreze, iar românii, dacă fac spionaj, trebuie să-şi delimiteze activitatea. Unii au misiunea de a spiona, alţii de a prinde spioni. "
Vitali Şlikov
colonel GRU în rezervă

Manevrele Rusiei în Moldova

Diplomatul român, scos din maşina FSB

Moscova încurajează, în prezent, formarea unei noi coaliţii politice, alcătuită din Partidul Democrat, condus de Marian Lupu, şi Partidul Comuniştilor, condus de Vladimir Voronin, apreciază ­Jamestown Foundation, într-un comentariu publicat pe site-ul său şi citat de Mediafax.

Rusia propune o coaliţie a acestor două partide, în termeni de egalitate, cu acelaşi număr de candidaţi şi pe listă comună.
Potrivit Jamestown Foundation, Moscova vrea să impună la putere un nou guvern moldovean cu scopul de a obţine cele patru obiective majore urmărite de Rusia în Republica Moldova.

Repoziţionarea actualei orientări europene a Chişinăului, către o poziţie cu doi vectori - unul îndreptat spre Europa şi unul spre Rusia -, obligarea Chişinăului să accepte de facto, chiar şi doar formal, staţionarea trupelor ruse pe teritoriul moldovean, acceptarea precondiţiilor ruse („neutralitatea" moldoveană şi „garanţiile" ruse) în cadrul negocierilor pentru soluţionarea conflictului din Transnistria şi scoaterea elementelor româneşti din Guvern şi înlocuirea lor cu unele ruseşti, sunt cele patru obiective majore ale Moscovei, în opinia Jamestown Foundation. Kremlinul a adoptat acest scenariu după ce, iniţial, avea de ales între premierul Vlad Filat şi Marian Lupu.

Însă Moscova a renunţat la Filat arătând public acest lucru prin respingerea încercărilor acestuia de a negocia deschiderea pieţei ruse pentru vinurile moldoveneşti. Jamestown ­Foundation mai susţine că aceasta ar putea să nu fie o hotărâre definitivă a Rusiei. Oficialii ruşi continuă să aibă întâlniri cu toţi liderii politici principali, cu excepţia lui Ghimpu, pe care-l izolează din cauza gestului său simbolic de dezobedienţă faţă de Moscova.

Provocare

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a făcut, luni, o vizită în Georgia, unde s-a întâlnit cu şeful statului georgian, Mihail Saakaşkili, personalitatea cea mai urâtă de liderii ruşi.