SUA şi Iran, adversari vechi, ar putea deveni parteneri pe nou front comun

Iranul are un istoric complicat al relaţiilor cu Statele Unite ale Americii, în ultimii ani 35 de ani fiind mai degrabă un adversar al ultimilor lideri americani. Însă situaţia tensionată din Irak, luptătorii din gruparea teroristă SIIL fiind o ameninţare atât pentru Ran cât şi pentru interesele americanilor, cele două ţări au relaţii diplomatice mai strânse ca niciodată şi ar putea face front comun împotriva insurgenţilor.

În ceea ce priveşte problemele internaţionale, Iranul şi Siria se găsesc mai ales pe poziţii diametral opuse, ceea ce reflectă diferenţele uriaşe între filosofia de conducere a Teheranului şi cea a Washingtonului. Statele Unite susţin rebelii sirieni, pe când Teheranul e de partea guvernului sirian; Statele Unite au acuzat Iranul că finanţează grupări teroriste şi a ameninţat a ameninţat oficialii iranieni că va lua măsuri militare dacă Theranul încearcă să creeze arme nucleare, acuzaţii respinse cu vehemenţă de Iran.

Însă în ciuda tutror diferenţelor, cele două ţări sunt împlicate în cele mai strânse relaţii diplomatice bilaterale din ultimele decenii, subliniază Associated Press.

După ce anul trebut au semnat un acord interimar privind dezvoltarea de energie nucleară, cele două ţări speră să încheie un acord deficinitv până la linalul lunii iulie. progresele negocierilor în dosarul nuclear au încurajat unii oficiali americani să creadă că Iranul ar putea fi un partener util şi de încredere în lupta împotriva insurgenţilor sunniţi şi pentru stabilirea păcii în Irak.

Secretarul american de Stat John Kerry, călătorind spre Orientul Mijlociu pentru a discuta posibilităţile de rezolvare a crizei irakiene, a sugerat o posibilă cooperare în SUA şi Iran, spunân că Administraţia Obama era deschisă la negocieri cu Teheranul în cazul în care Iranul ar fi confirmat că doreşte să contribuie la încetarea violenţelor de pe teritoriul irakian.

Oficialii americani şi omologii lor iranieni au mai abordat subiectul irakian în cadrul negocierilor dosarului nuclear, organizateecent  la Viena, însă doar la nivel superficial. SUA a respins posibiLitatea unei cooperări cu Iranul  la nivel militar, ceea ce sugerează că nu a fost pus încă la punct un mecanism viabil de schimb a informaţiilor între cele două ţări, nefiind dornică să împărtăşească armatei iraniene tehnici militare şi surse.

Iranul are un guvern şiit, precum Irakul. Gruparea teroristă care a lansat un val de atacuri asupra oraşelor irakiene este tot musulmană, însă este adepta sectei sunnite. În plus, Teheranul are o anumită înfluenţă asupra preşedintelui irakian Nouri al-Maliki, şiit care a fost exilat mai mulţi ani în Iran şi a lansat propria serie de acuzaţii la adresa luptătărilor din cadrul SIIL (Statul Irakului şi al Levantului), numind-o „barbară”.

Obama a declarat joi că Iranul ar putea juca „un rol constructiv, dacă ajută la transmiterea aceluiaşi mesaj (presum SUA) către oficialii irakieni, potrivit căruia interesele sunnişilor, şiiţilor şi ale kurzilor trebuie respectate. ”

Însă direcţia înspre care pare să se îndrepte această problematică nu a încântat membrii opoziţiei americane, care şi-au manifestat deschis dezaprobarea faţă de propunerea unei coaliţii, republicanii fiind cei mai vocali opozanţi.