Preşedintele autoproclamat al Venezuelei, Juan Guaido, creşte presiunea asupra lui Maduro, convocând o nouă mega manifestaţie

Preşedintele autoproclamat al Venezuelei Juan Guaido, susţinut tot mai puternic în plan internaţional, îşi sporeşte duminică presiunile în favoarea alegerilor, convocând o nouă manifestaţie şi oferindu-le o amnistie militarilor care întorc spatele şefului statului Nicolas Maduro, relatează AFP.

”Continuăm să avansăm, astăzi vocile acestui popor au fost auzite de lumea care, la fel ca noi, crede şi luptă pentru libertate şi democraţie”, a lansat, pe Twitter, tânărul şef al Parlamentului aflat sub controlul opoziţiei, întărit de numeroasele luări de poziţie pe plan intenaţional în favoarea sa.

El urmează să anunţe data viitoarei mari manifestaţii, prevăzută peste câteva zile, şi să-şi îndemne susţinătorii să împărtăşească pe reţele de socializare sau tipărit, legea amnistiei promisă funcţionarilor şi militarilor care acceptă să-l susţină.

”Militarii şi poliţiştii care contribuie la restabilirea ordinii democratice vor putea să se reinsereze în viaţa democratică a ţării”, prevede această lege, care oferă ”toate garanţiile constituţionale funcţionarilor civili şi militari” care fac această alegere.

Poziţia armatei, principala susţinătoare a lui Nicolas Maduro de când se află la putere în 2013, este crucială. Ea şi-a reafirmat loialitatea joi, însă unele fisuri apar în rândul acesteia.

Ataşatul militar al Venezuelei la Washington, colonelul José Luis Silva, a declarat pentru AFP că nu-l mai recunoşte pe Nicolas Mduro drept preşedinte legitim şi şi-a îndemnat ”fraţii militari” să-l susţină pe Juan Guaido.

Rocio San Miguel, o expertă în probleme militare, consideră că este logic ca preşedintele autoproclamat să lanseze un ”apel către ataşaţii militari ai Venezuelei în străinătate, ca ei să înceteze oficial să-l recunoască pe Maduro şi să-l trateze drept uzurpator, în schimbul oportunităţii de a-şi păstra postul şi de a începe să colaboreze cu tranziţia” către noi alegeri.

”Lumea este cu Venezuela”, a rezumat, pe Twitter, deputatul din opoziţie Julio Borges, care se află în exil în Columbia.

Sâmbătă, Statele Unite şi Europa, o adevărată ”ploaie” de susţinători ai lui Juan Guaido, în vârstă de 35 de ani, nu s-a oprit, la ONU. Secretarul de Stat american Mike Pompeo a cerut ţărilor ”să fie alături de de forţele libertăţii” şi le-a îndemnat să pună ”capăt tranzacţiilor lor financiare cu regimul lui Nicolas Maduro”.

Uniunea Europeană a anunţat că ”va lua măsuri”, în cazul în care nu se convoacă alegeri ”în următoarele zile”, însă unii membri UE, ca Grecia, continuă să-l susţină pe Maduro.

Madridul, Parisul, Berlinul, Bruxellesul şi Lisabona i-au dat un ultimatum lui Maduro, cerând să se convoace alegeri în termen de opt zile, altfel aceste capitale îl vor recunoaşte pe Juan Guaido ca preşedinte.

Însă Caracasul îşi păstrează susţinători în străinătate, mai ales în Rusia, care cere ”încetarea” ”unei ingerinţe cinice şi nedisimulate în afacerile unui stat suveran”.

Alături de Rusia se află China, Turcia şi Cuba.

Iar guvernul venezuelean pare insensibil la acest ultimatum. ”Nimeni nu ne va da termene şi nici nu va spune dacă trebuie să fie convocate alegeri sau nu”, a subliniat la ONU ministrul venezuelean de Externe Jorge Arreaza.

Executivul continuă să acuze Washingtonul că acţionează în culise în vederea a ceea ce consideră o lovitură de stat, iar preşedintee Nicolas Maduro a decretat sfârşitul relaţiilor diplomatice cu Statele Unite.

Însă el vrea să păstreze un minimum de relaţii şi negociază cu ei deschiderea unor ”secţii de interese” în fiecare ţară, a anunţat Maduro la expirarea termenului de 72 de ore pe care l-a dat personalului ambasadei americane de a părăsi Venezuela.

În paralel, Juan Guaido acţionează pe alt front şi a cerut, într-o scrisoare adresată secretarului general al ONU Antonio Guterres un ”răspuns internaţional faţă de urgenţa umanitară din Venezuela”.

”Situaţia de urgenţă în ţara noastră face milioane de victime, care suferă din cauză că nu au acces la sănătate, la securitate alimentară, la educaţie şi la securitate şi din cauza nivelului înalt al violenţei cronice”, afirmă el în această scrisoare.

”Cerem în mod urgent cooperarea solidarităţii internaţionale, coordonată de sistemul Naţiunilor Unite şi agenţiilor sale asociate”, adaugă el.

Venezuela, un gigant petrolier şi una dintre ţările cele mai violente din lume, se află în plin naufragiu economic, în care FMI se aşteaptă în 2019 la o inflaţie de zece milioane la sută, şi este afectată de penurii constante de alimente şi medicamente.

Mişcări de protest faţă de Guvernul lui Maduro s-au soldat cu 29 de morţi începând de luni, potrivit ONG-ului Observatorio Venezolano de Conflictividad Social.

Peste 350 de persoane au fost arestate săptămâna aceasta, ”dintre care 320 numai în ziua de 23 ianuarie”, potrivit ONU.