Grecia, în faţa unui scrutin istoric
0Criza pare a fi distrus sistemul politic bipartit din Grecia, alcătuit din socialişti (Pasok) şi conservatori (Noua Democraţie). Totuşi, potrivit analiştilor, scenariul cel mai probabil, după alegerile de la 6 mai, rămâne cel al unei coaliţii fragile alcătuite din ND şi Pasok, formaţiunile care susţin acordurile de împrumut cu UE şi FMI şi impunerea măsurilor de austeritate aferente.
Liderul conservator grec Antonis Samaras, care a fost marginalizat de tabăra sa în anii '90, aflat la conducerea unui partid umilit la ultimele alegeri legislative, este în prezent favoritul scrutinului de duminică, într-un peisaj de ruină economică şi politică. Cu câteva zile înainte de a împlini 61 de ani, la 23 mai, el ar putea deveni noul lider politic al Greciei, dacă scrutinul confirmă primul loc deţinut în sondaje de formaţiunea sa, cotată cu până la 25,5%. Samaras ar putea pierde însă postul de premier în favoarea unei personalităţi mai consensuale, în funcţie de raportul de forţe cu socialiştii în cadrul unei probabile coaliţii.
Liderul dreptei refuză însă să ia în considerare reconfirmarea guvernului socialisto-conservator, pe care e nevoit să-l susţină din noiembrie 2011. Liderul socialiştilor greci, Evanghelos Venizelos, în vârstă de 55 de ani, încearcă să oprească prăbuşirea partidului său, prezentându-se ca un garant al redresării ţării, salvată in extremis de la faliment în perioada în care era ministru al Finanţelor.
După ce a jucat un rol-cheie în negocierile internaţionale privind reducerea datoriei Greciei, care au permis evitarea falimentului, în martie, Venizelos se confruntă cu o altă provocare, şi anume stoparea prăbuşirii Pasok, creditat cu cele mai slabe intenţii de vot din istoria sa: între 12% şi 19%.
Pierderea încrederii în aceste două partide a creat un mare vid de care profită toate formaţiunile care nu se află la putere, în special cele extremiste. Astfel, stânga radicală (Syriza), este creditată cu până la 13 % din voturi, iar partidul neonazist Chryssi Avghi (Zori de Aur), cu 5%, ceea ce îi permite depăşirea cu uşurinţă a pragului de 3% pentru intrarea în Parlament.
Blocul de stânga (care grupează partidele de stânga cu excepţia Pasok) pare în măsură să cumuleze 30% din voturi. Din el face parte unul dintre ultimele partide comuniste staliniste din Europa, KKE, aflat în plină formă, şi Stânga democratică, fondată de un transfug moderat şi proeuropean de la Syriza. Dreapta naţionalistă, alcătuită din Chryssi Avghi şi de un partid populist-naţionalist "Grecii independenţi", ar putea obţine până la 15%.