Vladimir Putin îşi vede visul împlinit. Donald Trump îi dă puterea pe care și-o dorește în Europa

Cele mai recente declaraţii ale înalţilor oficiali din administraţia americană, începând cu Donald Trump, sunt favorabile lui Vladimir Putin, astfel că acesta estot mai aproape de a-şi împlini visul de a creşte influenţa Rusiei în Europa, notează presa internaţională.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pare să fie de bun augur pentru preşedintele rus Vladimir Putin, spun jurnaliştii străini, al cărui vis dintotdeauna a fost de a spori influenţa Rusiei în Europa, dorinţă exprimată încă din 2007, în cadrul unei conferinţe de securitate.

După cele mai recente declaraţii ale vicepreședintelui american JD Vance, secretarului Apărării, Pete Hegseth, şi trimisului special al lui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, Vladimir Putin ar putea câştiga mult mai mult decât obiectivele propuse în legătură cu Ucraina, cred unii analişti, citaţi de New York Times.

„De la începutul Războiului Rece la sfârșitul anilor ’40, Kremlinul a visat să elimine America din rolul său de piatră de temelie a securității europene. (...) Putin este, cu siguranță, suficient de priceput pentru a se arunca asupra oricăror deschideri oferite de noua administrație americană”, a declarat Andrew S. Weiss, vicepreședinte pentru studii la Carnegie Endowment for International Peace.

După declaraţiile din ultimele zile făcute în cadrul Conferinţei de securitate de Munchen de secretarul Apărării Pete Hegseth și vicepreședintele american JD Vance, mulţi dintre liderii europeni se tem pentru securitatea continentului şi spun că se vorbeşte din nou despre întoarcerea marilor puteri şi răsturnarea ordinii mondiale, aşa cum o cunoaştem.

Pete Hegseth a sugerat că SUA și-ar putea reduce prezența militară în Europa, în contextul în care consideră că „ambițiile chinezilor comuniști” sunt principala amenințare globală, mult mai presantă decât războiul din Ucraina şi le-a reamintit aliaţilor europeni că trebuie să-şi crească cheltuielile cu apărarea la 5% din PIB, dacă vor garanţii de securitate. El a avertizat Europa să nu se bazeze pe faptul că trupele militare ale SUA vor fi mereu prezente în regiune pentru a garanta pacea.

Acelaşi mesaj a fost transmis şi de vicepreşedintele american JD Vance, pentru care nu Rusia este inamicul, ci politica europeană care cenzurează dreptul la liberă exprimare şi democraţia, dând ca exemplu anularea alegerilor prezidenţiale din România.

„Pentru mulți dintre noi, de cealaltă parte a Atlanticului, pare tot mai evident că vechile interese înrădăcinate se ascund în spatele unor expresii urâte, moștenite din epoca sovietică, precum dezinformare și manipulare, pentru că pur și simplu nu le place ideea ca cineva cu o viziune alternativă să-și exprime o opinie diferită, sau, ferească Dumnezeu, să voteze altfel, sau, și mai rău, să câștige alegeri”, a spus el.

„Dacă democrația ta poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari de publicitate digitală dintr-o țară străină, atunci nu a fost foarte puternică de la început”, a atacat el direct România, declarând că anularea alegerilor prezidențiale din România s-a făcut în baza unor „suspiciuni șubrede ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali”.

Nathalie Tocci, directoarea Institutului pentru Afaceri Internaționale din Roma, spune că discursul lui DJ Vance este o ameninţare voalată la adresa Uniunii Europene, pe care atât SUA, cât şi Rusia, dar şi partidele europene de extremă dreapta o vor desfiinţată.

 „Ideea este slăbirea deliberată, dacă nu chiar distrugerea Europei, din care Ucraina face parte”, a precizat Nathalie Tocci.

Excluderea Europei de la masa negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, care vor avea loc în zilele următoare în Arabia Saudită, este un alt argument care vine în sprijinul ideei că Putin va profita de situaţia pentru a-şi consolidat influenţa în Europa.

„Washingtonul actual se apropie de Moscova nu de dragul Europei, ci de dragul său și chiar un pic pentru a face în ciudă Europei”, afirma jurnalistul rus Alexander Baunov, de la Centrul Carnegie Rusia Eurasia.