Domeniul ce îi permite lui Vladimir Putin să extindă influenţa Rusiei în lume pe termen lung. Rușii câștigă teren acolo unde Vestul nu poate interveni

După invadarea Ucrainei, Rusia a rămas fără una dintre cele mai mari pieţe de desfacere pentru petrol şi gaze naturale, prin sancţiunile impuse de Europa, dar rămâne în continuare unul dintre cei mai importanţi competitori în domeniul energiei nucleare.

Vladimir Putin. Foto Profimedia

Şi în prezent, Moscova este principalul exportator în sectorul energiei nucleare, fiind implicată în peste o treime din toate proiectele de construcție de reactoare noi la nivel mondial, inclusiv în ţări precum China, India, Iran și Egipt.

Rooppur, un  oraş din vestul Bangladeshului, a devenit o „Mică Rusie”, unde numele magazinelor sunt scrise în limba rusă şi vânzătorii de la piață negociază prețurile la „kartoșka” și „morkov”, relatează Finacial Times. Asta după ce Rusia a început construcţia unei centrale nucleare, despre care guvernul local spune că va rezolva problemele pe care ţara sa le are în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie electrică.

Analiştii cred însă că, pe lângă cele aproximativ 12 milioane de dolari, cât costă acest proiect, Vladimir Putin urmăreşte, în primul rând, să îşi crească influenţa asupra Bangladeshului pe termen lung şi să-şi câştige aliaţi, aşa cum a procedat, de altfel, şi în cazul multor altor ţări care nu au capacitatea de a-şi produce reactoarele nucleare.

Centrala de la Rooppur, construită de compania rusească Rosatom, este doar unul dintre marile proiecte de pe piaţa internaţională a energie nucleare pe care Rusia le are în derulare.

În timp ce toată lumea stătea cu ochii pe gazele şi petrolul rusesc, pe care Vladimir Putin le-a folosit de mai bine de douăzeci de ani, de când a venit la putere, drept monedă de schimb în negocierile geopolitice, Rusia a câştigat teren şi pe piaţa energiei nucleare, devenind un competitor fără rival în producerea de reactoare nucleare, obţinerea de uraniu îmbogăţit şi tot ceea ce implică acest sector extrem de important şi care, spun specialiştii, este de perspectivă.

După invadarea Ucrainei, prin sancţiunile impuse de aliaţii regimului de la Kiev, Europa „s-a decuplat” de la gazele şi petrolul din Rusia, dar restricţiile adoptate nu au afectat şi domeniul energiei nucleare, tocmai acela care poate crea legături politice pe termen lung și pot îngreuna eforturile Occidentului de a izola regimul de la Moscova.

Occidentul vrea exluderea Rusiei de pe piața energiei nucleare

În urmă cu aproximativ doi ani, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, Rusia era prezentă în aproape jumătate dintre toate acordurile internaționale privind construcția de centrale nucleare, aprovizionarea cu reactoare și combustibil, scoaterea din funcțiune a centralelor vechi și gestionarea deșeurilor radioactive, în timp ce principalii concurenţi, China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și SUA , erau implicaţi în doar 40% dintre toate înțelegerile internaționale.

Nu este de mirare că acum Occidentul este îngrijorat de extinderea Rusiei în domeniul energiei nucleare şi că SUA au blocat, printr-o lege, toate importurile de uraniu îmbogăţit din Rusia, deşi acestea aveau o pondere de 25% din toată rezerva Statelor Unite.

Exemplul guvernului american a fost urmat de Marea Britanie, Japonia, Canada și Franța, care, alături de SUA, au format alianța nucleară „Sapporo 5”, al cărei scop declarat este „să îl alunge pe Putin de pe piața combustibilului nuclear cu totul”, aşa cum a declarat ministrul britanic al Energiei, Grant Shapps.

„Este întreg ecosistemul”

Prezenţa covârşitoare a Rusiei în sectorul energiei nucleare este cu atât mai periculoasă, cu cât relațiile pe care și le creează cu ajutorul proiectelor nucleare sunt pe termen lung.

„Construcția unei centrale nucleare durează în jur de 10 ani, iar durata de viață a unui reactor este de 60 de ani pentru centralele mai noi. Pregătirile de dezasamblare, inclusiv a părților radioactive, durează alți 10-20 de ani și necesită fonduri substanțiale”, potrivit lui Vladimir Sliviak, co-președinte al grupului ecologist Ecodefence din Rusia.

„Este un angajament foarte lung pentru o țară pentru a avea o prezență rusească. Nu este doar construcția propriu-zisă. Este întreg ecosistemul”, a spus şi Daria Dolzikova, cercetătoare în domeniul nuclear de la Royal United Services Institute de la Londra.

Proiecte ruseşti

Rusia construiește prima centrală nucleară a Turciei, la Akkuyu,  cu o capacitate de 4.800 de megawați, care ar putea să producă electricitate chiar anul acesta. Gigantul nuclear rus Rosatom va asigura tot ceea ce are nevoie centrala nucleară pentru a funcționa, inclusiv personalul, pe toată durata proiectului.

„Partea rusă tratează centrala ca și când ar fi deținută de Rosatom. Singurul rol al țării gazdă este să cumpere electricitatea din reactor”, şi-a exprimat îngrijorarea Kacper Szulecki, profesor cercetător de la Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale (Nupi).

Acelaşi lucru se întâmplă şi în Bangladesh, stat care va depinde de Rusia mulți ani de acum înainte din cauza proiectului din Rooppur. „Este o relație fără sfârșit în care intră”, a spus Ali Riaz, cercetător politic și expert în Bangladesh de la Universitatea de Stat din Illinois.

În Bolivia, Rusia a finalizat un centru de cercetare nucleară în 2023 și, câteva luni mai târziu, a obținut un contract profitabil pentru extracția de litiu. „Poate că în America de Nord și Europa, noi alegem să nu lucrăm cu Rusia în industriile critice. Dar, în multe alte țări din lume, nu le pasă. Ei vor căuta mereu cel mai bun partener”, a spus Bilbao y Leon de la WNA.

Nu mai departe de această săptămână, aflat în vizite oficiale în Coreea de Nord și Vietnam, Vladimir Putin a vorbir despre Rusia ca partener energetic pentru „sudul global”, un termen care cuprinde țările decolonizate din Africa, Asia și America Latină.

Compania rusească Rosatom a semnat în jur de 20 de memorandumuri de înțelegere cu țări africane și latino-americane, inclusiv Zimbabwe, Mali, Burkina Faso și Brazilia, şi în Ghana încearcă să obţină contractul pentru construcţia primei centrale nucleare a ţării, concurând împotriva SUA, China, India, Coreea de Sud și Franța.

De asemenea, în 2024 Rusia a obţinut contractul pentru construcția unui reactor modular mic, cu o capacitate de 330 de megawați, în Uzbekistan, de altfel primul proiect în care Rusia introduce cea mai nouă generație de tehnologie nucleară în afara țării. În 2023, Rosatom a început discuții cu Nicaragua, Uzbekistan și Tadjikistan pentru construcția de centre medicale, potrivit raportului anual al companiei.

În Ungaria, Rusia construieşte centrala nucleară Paks

Ungaria a semnat în 2014 cu Rusia acordul pentru centrala nucleară Paks, care urmează să fie predată Ungariei în prima parte a anilor 2030, împreună cu o echipă de lucru instruită și o primă livrare de uraniu îmbogățit, ceea ce face din această ţară europeana una dintre cele mai dependente de Moscova.  În ceea ce îl priveşte pe Viktor Orban, acesta a declarat în repetate rânduri că Budapesta nu va fi de acord cu nicio sancțiune împotriva sectorului rusesc de energie nucleară.

Potrivit rapoartelor anuale, pentru Rosatom, colosul energetic rusesc, proiectele în străinătate reprezintă cam jumătate din veniturile totale. În 2023, Rosatom a câștigat 16.2 miliarde de dolari din aceste proiecte, mai mult decât în 2022, când a câștigat 11,8 miliarde de dolari.