UE vrea să înlocuiască gazul rusesc care ajunge „în tezaurul de război al lui Putin”

Uniunea Europeană (UE) încearcă să obțină cantități mai mari de gaze din alte țări, inclusiv din SUA, pentru a înlocui gazul rusesc, și intenționează să extindă mai repede capacităţile regenerabile în ideea de a-şi reduce dependenţa totală de gazele naturale.

De asemenea, UE s-a angajat să renunțe complet la combustibilii fosili ruseşti din 2027, ca răspuns la decizia Moscovei de a invada Ucraina, scrie Agerpres.

„În loc să utilizăm banii contribuabililor pentru a plăti pentru gaze ale căror venituri ajung în tezaurul de război al lui Putin, trebuie să ne asigurăm că ne producem singuri energia", a spus comisarul pentru Energie şi Locuinţe, Dan Jorgensen, într-un interviu către mass-media.

Jorgensen a precizat că Bruxelles-ul pregăteşte modificări la regulile privind emiterea de autorizaţii, în ideea de a accelera extinderea capacităţilor regenerabile.

Pentru industrie şi pentru încălzirea locuinţelor, unde gazul nu poate fi înlocuit rapid de electricitate, Jorgensen a spus că UE îşi va intensifica eforturile pentru a găsi surse alternative de aprovizionare.

„Iar sarcina mea este să mă asigur că este ieftin şi nu este rusesc. Va fi nevoie în continuare de gaze şi trebuie să găsim alte surse decât Rusia, şi asta poate însemna şi importuri mai mari din SUA", a spus Dan Jorgensen.

Săptămâna trecută, preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Plafonul de preț a fost impus de UE în timpul crizei energetice din 2022, în momentul în care a izbucnit războiul din Ucraina.

Pe 31 ianuarie, acest plafon a fost eliminat, deși era aplicat doar dacă prețul de referință al gazelor pe piața europeană depășea 180 de euro pe Megawatt-oră, un nivel care nu a mai fost atins de la apogeul crizei din 2022, când prețurile au sărit de 300 de euro pe Megawatt-oră.

Comisia Europeană nu achiziţionează în mod direct gaze naturale, dar a pus la punct planuri privind discuţii cu furnizorii de gaze lichefiate şi are în vedere investiţii în infrastructura de export de gaze lichefiate din străinătate, în încercarea de a-şi asigura mai multe contracte de aprovizionare pe termen lung, la preţuri stabile.

Potrivit legislaţiei UE, contractele de gaze în Europa trebuie să se încheie până în 2049, pentru a se alinia cu obiectivele climatice ale blocului comunitar privind emisii zero în 2050.