Statul vecin cu România care ar putea să renunţe la Uniunea Europeană pentru a se alătura Rusiei în BRICS

Într-un interviu recent, viceprim-ministrul sârb Aleksandar Vulin a anunţat că Serbia ia în considerare ideea de a se alătura Rusiei în BRICS, în condiţiile în care statutul său de candidat la UE nu s-a modificat din 2012.

„Sunt convins că Serbia nu are loc în Uniunea Europeană, cel puțin în măsura în care UE nu a făcut eforturi semnificative pentru a ne accepta ca membru cu drepturi depline”, a afirmat Aleksandar Vulin într-un interviu acordat revistei ruse National Defence și preluat de agenția moscovită de stat TASS.

Serbia are statutul de candidat la UE din 2012. În condiţiile în care procesul de aderare al ţării la Uniunea Europeană s-a blocat şi nici nu se întrevede vreo perspectivă apropiată ca lucrurile să se schimbe într-o direcţie favorabilă, oficialul sârb afirmă că BRICS reprezintă o alternativă viabilă, informează ProTV. Pe de altă parte, Serbia s-a evidențiat ca un aliat fidel al Rusiei lui Vladimir Putin.

De asemenea, viceprim-ministrul sârb consideră că BRICS, care include Rusia,  China, Brazilia, India și Africa de Sud, împreună cu alte șase țări, nu impune reguli atât de severe precum Uniunea Europeană.

BRICS nu este o uniune statală precum UE, iar apartenența la aceasta nu vine cu obligații politice care ar putea compromite suveranitatea Serbiei, astfel că prind aderarea la această structură Serbia nu ar fi obligată să adopte legi externe, să recunoască independența Kosovo sau să facă schimbări semnificative în sistemul său politic, mai spune politicianul.

Aşadar, avantajul intrării în BRICS, alături de state precum Rusia şi China, comparativ cu apartenența la Uniunea Europeană, ar fi acela că Serbia s-ar bucura de o mai mare libertate. BRICS, de exemplu, nu impune supunerea aprobarea sancțiunilor împotriva unui stat sau legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex. El a subliniat că organizația nu cere țărilor să adopte agende politice externe, permițând o mai mare autonomie.

O altă temă abordată de Aleksandar Vulin a fost cea referitoare la „revoluțiile colorate”, pe care le consideră o amenințare reală pentru Serbia. El a criticat incapacitatea țării de a implementa legislația care controlează organizațiile neguvernamentale (ONG), similare măsurilor luate în Georgia, în condiţiile în care, mai spune el, ONG-urile pot servi drept canale pentru finanțarea și organizarea acestor revoluții, care au încercat în trecut să destabilizeze Serbia cu sprijin străin.