Şi Franţa se opune intrării României în Schengen
0Nicio decizie nu va fi luata joi la Bruxelles în ceea ce priveşte cererile României şi Bulgariei de a adera la Spaţiul Schengen, din cauza opoziţiei mai multor state membre, a anuntat miercuri preşedintia irlandeză a UE, citată de AFP. Miercuri a venit informaţia că şi Franţa se opune, din cauza slabului angajament al celor două ţări în combaterea corupţiei.
„Nu va fi nici vot, nici o decizie“ în cadrul reuniunii miniştrilor de interne din UE şi din patru ţări asociate membre ale spaţiului european fără frontiere (Norvegia, Elveţia, Islanda şi Liechtenstein). „Pentru moment nu există un consens“ între membrii Schengen pentru a integra Sofia şi Bucureştiul deoarece „mai multe ţări au rezerve sau ângrijorări“, a precizat o sursă din preşedinţia irlandeză, citată de AFP.
Cotidianul austriac „Osterreich“ scrie, citând tot surse diplomatice de la Bruxelles, că şi Franţa se opune intrărării României şi Bulgariei în Schengen din cauza „angajamentului slab al celor două ţări în combaterea corupţiei“. Preşedinţia irlandeză şi Austria au pledat, miercuri după-amiază, din nou pentru varianta aderării în două etape a celor două state, dar nu au reuşit să schimbe poziţia de veto a Germaniei, Franţei, Olandei şi Finlandei, notează cotidianul austriac.
Dosarul „nu va fi rezolvat de preşedinţia irlandeză şi va trece la cea lituaniană“, care va asigura preşedinţia semestrială a UE începand cu 1 iulie 2013.
În plus, din cauza îngrijorării UE faţă de independenţa justiţiei din România şi Ungaria, comisarul european pentru Justiţie Viviane Reding va cere, vineri, în cea de-a doua zi a reuniunii JAI, un proiect de evaluare sistematică a sistemelor judiciare naţionale, mai notează cotidianul „Osterreich“.
Temeri privind corupţia şi imigraţia ilegală
Până la această oră, sunt cunoscute poziţiile de opunere ale Germaniei, Olandei şi Finlandei, deşi preşedintele Traian Băsescu declara luni seară că ar fi vorba despre şapte state care se vor opune, în caz că se va ajunge la vot.
Reprezentanţi ai acestor state au exprimat constant în ultima perioadă faptul că intercondiţionează progresele în lupta anticorupţie din MCV ale României şi Bulgariei de aderarea la Schengen, deoarece chiar dacă există baza tehnică şi logistică pe frontiere, e importantă şi asigurarea că nu sunt corupţi funcţionarii.
Oficialii germani au exprimat şi temeri referitoare la creşterea fluxului de imigraţie ilegală după ce va exista un coridor terestru Schengen direct între Grecia şi ţările Europei Centrale şi Vestice. Grecia, a cărei frontieră maritimă are un ridicat grad de permeabilitate, a fost asaltată anual de zeci de mii de imigranţi clandestini veniţi din ţările arabe, Turcia şi alte ţări asiatice.
Practic, după aderarea României şi Bulgariei la Schengen cu frontierele terestre, dispar controalele la graniţele terestre atât între Grecia şi Bulgaria, cât şi între România şi Bulgaria şi România şi Ungaria. Astfel, un imigrant clandestin kurd, sudanez, pakistanez sau afgan ajuns în Grecia continentală va putea merge cu autovehicule private sau să ia o cursă de autocar până în Germania, Luxemburg, Danemarca, Elveţia sau Olanda şi să parcurgă drumul până la aceste destinaţii fără niciun control la trecerea frontierelor terestre întâlnite pe traseu.