Șeful NATO răspunde amenințărilor lui Putin: „Nu plecăm nicăieri. Facem tot ce e necesar pentru a ne proteja cetățenii”

Mai multe ţări din NATO au anunţat miercuri peste 1 miliard de dolari sub formă de ajutor militar suplimentar pentru Ucraina şi au cerut Moscovei să înceteze cu ameninţările şi să înceapă negocieri serioase cu Kievul, informează AFP. Mark Rutte, șeful Alianței Nord Atlantice, i-a răspuns lui Putin: „facem tot ce e necesar pentru a ne proteja cetățenii”.

Miniştrii de externe ai NATO s-au reunit la Bruxelles, a doua zi după o nouă rundă de discuţii între Rusia şi Statele Unite la Moscova, dar fără secretarul de stat american Marco Rubio.

„Suntem pregătiți să facem tot ce este necesar pentru a ne proteja oamenii”

Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a răspuns miercuri, amenințărilor lui Vladimir Putin, subliniind că Alianța rămâne ferm angajată în sprijinirea Ucrainei și în apărarea fiecărui centimetru de teritoriu aliat. Rutte a declarat că președintele rus Vladimir Putin încearcă să câștige timp și să epuizeze Occidentul, dar că strategia nu va funcționa. „Putin crede că ne poate depăși prin rezistență, dar noi nu plecăm nicăieri”, a declarat acesta, adăugând că Ucraina continuă să demonstreze „o reziliență incredibilă”, iar NATO rămâne „complet angajată” în sprijinirea sa pe termen lung.

„NATO este o alianță defensivă. Vom rămâne o alianță defensivă, dar să nu vă înșelați, suntem pregătiți și dispuși să facem tot ce este necesar pentru a-i proteja pe cei 1 miliard de oameni ai noștri și a ne securiza teritoriul”, a declarat Rutte.

Șeful NATO Consideră că Rusia demonstrează un comportament din ce în ce mai imprudent în ceea ce privește Alianța Nord Atlantică, „cum ar fi încălcarea spațiului nostru aerian, efectuarea de atacuri cibernetice și desfășurarea de nave pentru a cartografia infrastructura submarină a aliaților. Aceste incidente au subliniat nevoia unei vigilențe neclintite”.

Rute: Putin „se înșală”

Rutte a subliniat că aliații NATO trebuie să investească 5% din PIB în cheltuieli de apărare potrivit BBC.

Referitor la măsurile pe care le iau țările pentru a-și consolida capacitățile militare, inclusiv recrutarea, prelungirea duratei serviciului militar și includerea femeilor în planurile de mobilizare, Rutte a fost întrebat dacă acest lucru reflectă pregătirile pentru asigurarea păcii pe termen lung în Europa.

Mark Rutte a afirmat că Rusia cheltuie 40 % din bugetul său de stat pentru apărare. „Trebuie să reacționăm”, a adaugă el, referindu-se la angajamentul de 5 % pentru apărare al membrilor NATO și asigurarea că industria de apărare poate furniza producția necesară.

„Deciziile specifice” – inclusiv cu privire la aspecte precum cine poartă uniformă – sunt la latitudinea fiecărei țări în parte, afirmă el.

Rutte a lăudat eforturile de pace ale președintelui american.

„Există o singură persoană în întreaga lume care este capabilă să rezolve impasul... Aceasta este președintele american Donald J. Trump”, a spus Rutte. 

Secretarul general al NATO a mai spus că Vladimir Putin crede că poate „rezista” Alianței Nord Atlantice, dar i-a transmis liderului rus că demonstrația de sprijin pentru Ucraina de astăzi dovedește că „se înșală”.

Două treimi dintre aliați au semnat un acord privind furnizarea de arme pentru Ucraina, a  adăugat șeful NATO.

Rutte și-a exprimat încrederea în propunerea UE de a utiliza activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, după ce Ursula Von Der Leyen a anunțat un pachet în valoare de 79 de miliarde de lire sterline.

Secretarul general al NATO a refuzat însă să răspundă dacă negocierile de pace privind Ucraina între SUA și Rusia progresează.

Mai multe ţări, inclusiv Norvegia, Polonia şi Germania, au anunţat miercuri că vor achiziţiona arme americane în valoare de aproximativ un miliard de euro pentru Ucraina. Potrivit Reuters, ministrul de externe norvegian, Espen Barth Eide, a promis miercuri o investiţie de 500 de milioane de dolari pentru achiziţionarea de arme pentru Ucraina.

Iar ministrul de externe german, Johann Wadephul, a anunţat că Berlinul va oferi încă 200 de milioane de dolari pentru livrări de arme şi muniţii de fabricaţie americană către Ucraina.

Canada a promis, de asemenea, 200 de milioane de euro, iar Olanda a anunţat luni un angajament de 250 de milioane de euro. Franţa, care nu participă la acest program, este sub presiunea partenerilor săi, inclusiv a Germaniei şi a Olandei, să contribuie mai mult la sprijinul militar pentru Ucraina. 

Cifra vehiculată de Wadephul este ceva mai mare decât cele 174,6 milioane de dolari promise anterior de ministrul apărării german, Boris Pistorius, remarcă dpa.

Achiziţiile vor fi efectuate în cadrul programului PURL (lista de cerinţe prioritare pentru Ucraina - n.r.), care vizează dotarea Ucrainei cu arme americane şi este finanţat de ţări europene. Programul a strâns deja aproximativ patru miliarde de euro.

„Niciun compromis” nu a putut fi atins la Moscova cu privire la problema centrală a teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia, în urma discuţiilor dintre trimisul preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi preşedintele rus Vladimir Putin, aminteşte AFP, citată de Agerpres.

Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, faptul că discuţiile de pace sunt în desfăşurare, este un lucru bun, dar, în acelaşi timp, „trebuie să ne asigurăm că, în timp ce acestea au loc şi fără a şti când se vor încheia, Ucraina se află în cea mai puternică poziţie posibilă pentru a continua lupta", a declarat miercuri.

„Putin ar trebui să înceteze bravada şi vărsarea de sânge”

Mai mulţi miniştri au subliniat lipsa de angajament a Kremlinului faţă de pace în urma acestor discuţii de la Moscova.

„Preşedintele Putin ar trebui să înceteze bravada şi vărsarea de sânge şi să fie pregătit să vină la masa negocierilor pentru a susţine o pace dreaptă şi durabilă pentru Ucraina", a declarat ministrul de externe britanic, Yvette Cooper.

Liderul de la Kremlin a declarat marţi că ţara sa este pregătită pentru război împotriva Europei dacă aceasta decide să îl lanseze.

Ruşii „nu sunt absolut deloc interesaţi de niciun armistiţiu”

Ministrul de externe leton, Baiba Braze, a declarat că este mai bine să „nu ascultăm propaganda Kremlinului".

Ruşii „nu sunt absolut deloc interesaţi nici de un armistiţiu, nici de un acord de pace", a subliniat şi ministrul de externe lituanian, Kestutis Budrys, la sosirea sa la Bruxelles, cerând aliaţilor NATO să sprijine Ucraina.