Reuniune extraordinară a NATO privind situaţia din Ucraina

NATO va organiza, în această după-amiază, o reuniune „extraordinara“, privind situaţia din Ucraina, după ce conflictul din estul ţării a cunoscut în week-end o nouă escaladare, a anunţat Alianţa Nord-Atlantică.

„O reuniune extraordinară în cadrul Comisiei NATO-Ucraina la nivel de ambasadori va avea loc astăzi la ora 14.00“ (16.00 ora României “, la sediul NATO din Bruxelles, se arată într-un comunicat al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
 

Reuniunea a fost convocată la solicitarea Ucrainei, "având în vedere situaţia din estul ţării", a precizat un oficial NATO.

Secretarul general Jens Stoltenberg urmează să susţină o conferinţă de presă către ora locală 16.00 (17.00, ora României).

Comisia NATO-Ucraina (COU) a fost creată în cadrul Acordurilor de Parteneriat între Alianţa Nord-Atlantică şi Ucraina, semnate în 1997. Ea oferă cadrul cooperării politice şi practice între cei doi parteneri.

Reuniune extraordinară a miniştrilor de Externe din statele UE, joi

Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, a convocat o reuniune extraordinară a miniştrilor de Externe ai statelor UE, joia viitoare, pe fondul intensificării conflictului separatist din Ucraina.

"Am convocat o reuniune extraordinară a miniştrilor de Externe, joia viitoare, pe tema situaţiei din Ucraina", a transmis Mogherini prin Twitter, potrivit AFP.

Alianţa Nord-Atlantică, Uniunea Europeană şi Statele Unite au condamnat vehement atacul insurgent care a vizat sâmbătă oraşul ucrainean Mariupol, soldat cu 30 de morţi, cerând Rusiei să înceteze imediat susţinerea acordată rebelilor separatişti.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, s-a declarat „extrem de preocupat“, duminică, de recentele încălcări ale armistiţiului în estul Ucrainei.
 

Preşedintele polonez Bronislaw Komorowski a cerut luni Uniunii Europene să ia în considerare impunerea de sancţiuni mai dure contra Rusiei în urma escaladării situaţiei din estul Ucrainei, transmite Reuters.

Insurgenţii proruşi au atacat, sâmbătă, Mariupol, singurul oraş mare din estul Ucrainei aflat sub controlul forţelor guvernamentale, cu rachete Grad. Numărul civililor morţi se ridică la 30 , iar al răniţilor la 93, dintre care 40 foarte grav. Bombardamentele au vizat mai multe cartiere rezidenţiale. Primăria localităţii a anunţat că aproape 70 de case au fost distruse, iar o rachetă a căzut într-o piaţă. 

Liderul autoproclamatei republici populare Doneţk, Aleksandr Zaharcenko, a recunoscut că separatiştii proruşi au declanşat bombardamentele, pentru a cuceri această localitate strategică şi port la Marea Azov.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a calificat atacul cu rachete de la Mariupol drept un atentat terorist. El a mai menţionat că cei vinovaţi trebuie judecaţi la Haga şi la Curtea Penală Internaţională.

Autorităţile de Kiev au anunţat că vor publica, astăzi, un raport complet care va dovedi că atacul cu rachete din Mariupol pus la cale de insurgenţii proruşi, a vizat anume cartierele rezidenţiale. Poroşenko a convocat de urgenţă, ieri, Consiliul Naţional de Securitate.

Serghei Lavrov declară că Rusia va facilita contactele dintre Kiev şi rebeli „în următoarele zile“

 Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunţat luni că Rusia va facilita contactele dintre Kiev şi rebelii proruşi "în următoarele zile", în timp ce cancelarul german Angela Merkel a cerut Moscovei să facă presiuni asupra separatiştilor, relatează AFP. 

"În următoarele zile, din ceea ce ştiu, vor exista unele contacte (între Kiev şi separatiştii proruşi), vom încerca tot posibilul pentru a facilita aceste contacte", a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă cu omologul său israelian, Avigdor Lieberman.

Un "dialog direct" între beligeranţi este "esenţial" pentru relansarea procesului de pace, a apreciat Lavrov, cerându-le "ţărilor occidentale (...) să nu facă nimic care să dea impresia autorităţilor de la Kiev că toate acţiunile lor sunt automat susţinute de occidentali". 

Ce se ascunde în spatele atacului de la Mariupol ?

Analiştii de la Stratfor susţin că nu este clar dacă aceste noi evenimente sunt o simplă intensificare a luptelor între forţele ruse şi proruse şi ucraineni, sau începutul unei ofensive ruseşti, sau chiar o primă mişcare în încercare de a conecta Crimeea, aflată la peste 300 de kilometri la vest. În orice caz, susţin ei, „utilizarea sistemelor de rachete Grad indică faptul că este o acţiune plănuită, care are în spate un suport logistic semnificativ ce implică folosirea  trupelor ruseşti. Au existat semne că ruşii, inclusiv soldaţi din Marină, au intrat în estul Ucrainei controlat de forţele separatiste. 

Pregătirile pentru folosirea artileriei grele precedă frecvent pregătirea unor atacuri ruseşti. Dată fiind cantitatea mare de muniţie ce trebuie adusă pentru a alimenta atacul susţinut, ruşii nu au tendinţa de a o folosi fără un plan stabilit“, notează  Stratfor.  Atacul asupra Mariupol vine la doar câteva zile după ce separatiştii au obţinut controlul aeroportului din Doneţk, foarte important în apărarea flancului drept într-o ofensivă ce ar veni din vest. 

De asemenea atacul vine la câteva zile după ce locotenent-general Ben Hodges, comandat al forţelor armate SUA din Europa, a venit în Ucraina şi a anunţat că un număr mic de soldaţi americani vor sosi pentru a oferi ajutor. Deşi o ofensivă la scară mare ar fi avut nevoie de o planificare mai îndelungată, decizia SUA de a-l trimite pe Hodges ar putea afecta dinamica internă a calculelor ruşilor.

Moscova pune la cale „invazia“ ?

Reprezentanţi militari care conduc oreraţiunea anti-teroristă din estul ţării susţin că Moscova pune la cale o provocare pentru a justifica o invazie oficială a trupelor ruse în Ucraina. „Conform planului, Rusia intenţionează să aducă prizonieri ucraineni pe teritoriul Ucrainei cu următorul convoi „umanitar”. Deja pe teritoriul Ucrainei, este planificat un atac asupra convoiului, care va fi pus pe seama „partizanilor” ucraineni”, au declarat autorităţile ucrainene.

„Atacul” asupra convoiului umanitar rus,  va putea fi utilizat drept motiv pentru intrarea oficială a trupelor ruseşti, sub pretextul de a proteja populaţia”, se mai arată în declaraţia Operaţiunii Anti-Teroriste ucrainene.