Juncker, nedumerit după Brexit: toată lumea vrea reforme în UE, dar ce reforme?
0Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat vineri frustrarea faţă de apelurile de aprofundare a reformelor, pentru reinventarea Uniunii Europene (UE) după Brexit, afirmând că nu există propuneri despre reformele exacte care sunt necesare pentru protejarea integrităţii acesteia, transmite Reuters.
Comentariile lui Juncker, şeful Comisiei Europene, scot în evidenţă vulnerabilitatea în care se află UE după votul şoc al britanicilor pentru părăsirea blocului comunitar.
„Trebuie să explicăm din nou agenda de reforme care este în curs. Combatem birocraţia, modernizăm economia europeană, uniunea digitală, uniunea energetică, aprofundarea pieţei interne, uniunea pieţelor de capital, uniunea bancară“, a declarat Juncker într-o conferinţă de presă în Slovacia.
El a explicat că toată lumea vrea reforme, dar nu se spune ce reforme.
„Toată lumea afirmă că avem nevoie de reforme. Nimeni nu spune de ce fel de reforme am avea nevoie, pe lângă cele care sunt în curs, inclusiv unele iniţiative din domenii precum dimensiunea socială a pieţei interne“, a continuat Juncker.
Şeful Comisiei Europene a vorbit la o conferinţă de presă comună cu premierul slovac Robert Fico, a cărui ţară a preluat vineri preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, până la sfârşitul acestui an.
„Nu voi spune că nu trebuie să se schimbe nimic. Dar lucrurile care merg într-o direcţie bună nu se vor schimba“, a subliniat Juncker.
Fico, care va găzdui în septembrie un summit al liderilor europeni fără Marea Britanie, cere ca mai multe prerogative să fie returnate de la Comisia Europeană la statele naţionale.
Şefii de guverne vor să reducă atractivitatea partidelor eurosceptice care profită de nemulţumirea în creştere a populaţiilor faţă de politica de integrare a Bruxellesului, considerată de mulţi că erodează suveranitatea naţională.
Mulţi şefi de guverne europeni afirmă că şomajul şi migraţia trebuie combătute cu prioritate, pentru a creşte credibilitatea proiectului de unitate europeană.
Între capitalele europene nu există însă un acord referitor la modalităţile concrete de rezolvare a acestor probleme în UE, care încă îşi revine după criza datoriilor şi este divizată în problema migraţiei, după ce anul trecut au ajuns pe continent 1,3 milioane de refugiaţi.