Europarlamentarii vor să renunţe la cele trei sedii ale Parlamentului. Cât îi costă pe europeni „plimbările“ eurodeputaţilor?

Parlamentul European ar trebui să aibă dreptul de a decide unde şi când se reuneşte, se arată într-o rezoluţie adoptată miercuri de către europarlamentari. Parlamentul are în vedere iniţierea unei revizuiri a tratatelor pentru a propune modificările necesare, astfel încât să poată decide locaţia sediului său, pentru a reduce semnificativ costurile actuale.

 „Continuarea migraţiei lunare între Bruxelles şi Strasbourg a devenit pentru majoritatea cetăţenilor UE o chestiune simbolică negativă (...), mai ales într-un moment în care criza financiară a determinat tăieri serioase şi dureroase a cheltuielilor în statele membre", se arată în textul aprobat cu 483 de voturi pentru, 141 împotrivă şi 34 de abţineri.

Parlamentul va iniţia o procedură ordinară de revizuire a tratatelor pentru a propune modificările necesare „pentru a permite Parlamentului să decidă locaţia sediului său şi organizarea sa internă".

Articolul 341 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFEU) afirmă că sediile instituţiilor UE trebuie să fie stabilite prin „acordul comun al guvernelor statelor membre". Protocolul 6 la tratatele UE stabileşte că „Parlamentul trebuie să aibă sediul în Strasbourg" unde trebuie organizate cele 12 sesiuni plenare lunare.

Rezoluţia indică costuri suplimentare anuale rezultate din dispersia geografică a Parlamentului (între Bruxelles, Luxemburg şi Strasburg) estimate între 156 şi 204 milioane de euro - inclusiv costurile suplimentare ale sediului din Strasbourg, estimate la 103 milioane. Costul total al acestor trei locuri reprezintă aproximativ 10% din bugetul anual, se arată în text. Emisiile de CO2 cauzate de transferul la şi de la cele trei locaţii au fost estimate între 11 000 şi 19 000 tone.

Aranjamentele actuale impun costuri suplimentare şi deplasări şi altor instituţii UE şi jurnaliştilor, spun eurodeputaţii.

Ei au subliniat şi necesitatea unui acord privind un compromis adecvat prin care clădirile existente ale Parlamentului European să continue să fie utilizate.

Până la 1 ianuarie 2014, se va realiza un sondaj de opinie în rândul cetăţenilor UE cu privire la perspectiva menţinerii celor trei locuri de desfăşurare a activităţii Parlamentului, făcând referire în mod special la costurile financiare, ecologice şi de eficienţă ale acestui sistem.

Cele trei sedii

Primul sediu al parlamentului a fost ales simbolic la Strasbourg, imediat după constituirea acestuia. Oraşul constituie un simbol al reconcilierii franco-germane după Al Doilea Război Mondial. Dar, fiindcă nu existau birouri, activităţile s-au mutat întâi la Luxemburg. După constituirea CEE, în 1958, oraşul Bruxelles a fost ales sediul Comisiei Europene.

De aceea comisiile parlamentare se întrunesc, acum, la Bruxelles. În Tratatul de la Maastricht s-a stabilit definitiv că sediul Parlamentului European este la Strasbourg; această clauză a fost consolidată în Tratatul de la Amsterdam, nelipsind nici din actualul Tratat de la Nisa şi Strasburg.