Comisia Europeană demarează o reformă a pactului de stabilitate şi a regulii privind limitarea deficitului public la 3% din PIB. Cum se poziţionează statele membre

Executivul comunitar a dat miercuri semnalul de începere a unei dezbateri cu privire la reformarea pactului de stabilitate şi a regulii sale privind limitarea deficitului public la 3% din Produsul Intern Brut, un subiect exploziv care opune pe de o parte statele din nord, partizane ale aplicării stricte, şi cele din sud, care sunt în favoare unei mai mari flexibilităţi, transmite AFP.

Elaborat în momentul lansării monedei euro în 1999, pactul de stabilitate şi creştere impune fiecare ţări care a adoptat moneda euro un deficit public mai mic de 3% din PIB şi o datorie mai mică de 60% din PIB.

Însă aceste reguli sunt frecvent criticate, în special de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care în luna noiembrie a anului trecut declara că regula de 3% provine dintr-o dezbatere care a avut loc în secolul trecut.

Miercuri la Bruxelles, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a insistat asupra "nevoii de a sprijini creşterea şi, în special, de a mobiliza imensele investiţii necesare pentru combaterea schimbărilor climatice".

La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a apreciat că astăzi normele bugetare comune "sunt percepute ca fiind prea complexe şi dificil de comunicat".

Potrivit Comisiei Europene, pachetul privind guvernanţa economică şi pachetul privind supravegherea şi monitorizarea bugetare au fost elaborate pentru a aborda vulnerabilităţile evidenţiate de criza economică şi financiară. De atunci, contextul economic a evoluat semnificativ. Economia europeană a cunoscut şapte ani consecutivi de creştere. De asemenea, niciun stat membru nu mai face obiectul componentei corective a Pactului de stabilitate şi de creştere, aşa-numita procedură de deficit excesiv, în condiţiile în care, în anul 2011, 24 state membre se aflau în această situaţie, notează AFP, preluată de agerpres.ro.

În aceste condiţii, Comisia invită părţile interesate, inclusiv celelalte instituţii europene, autorităţile naţionale, partenerii sociali şi mediul academic, să se implice în dezbatere pentru a-şi exprima opiniile cu privire la modul în care a funcţionat până în prezent cadrul de guvernanţă economică şi la soluţiile posibile de ameliorare a eficacităţii sale. "Acest proces ar urma să se încheie până la sfârşitul anului 2020", subliniază executivul comunitar.

Potrivit unei surse europene consultată de AFP, se pare că executivul comunitar este reticent la ideea unei reforme complete a regulilor ci va fi vorba mai degrabă de o ajustare.