Cine este magistrata care a devenit prima femeie preşedinte din istoria Greciei

Magistrata Ekaterini Sakellaropoulou, în vârstă de 63 de ani, a fost aleasă cu o vastă majoritate preşedinta Republicii elene, devenind astfel prima femeie din istoria Greciei care ocupă acest post în mare onorific, relatează AFP.

Cu părul negru, tuns în colţuri şi ochelari rotunzi, actuala preşedintă a Consiliului de Stat, o ferventă apărătoare a mediului, a fost aleasă din primul tur de scrutin - cu 261 din 300 -, la propunerea premierului Kyriakos Mitsotakis.

„Ekaterini Sakellaropoulou este aleasă preşedinta Republicii“, a anunţat preşedintele Parlamentului Costas Tassoulas, în urma votului în Vouli (Parlament).

Această judecătoare experimentată urmează să depună jurământul la 13 martie, ziua încheierii mandatului predecesorului său Prokopis Pavlopoulos.

Ekaterini Sakellaropoulou este prezentată drept candidata „unităţii“ şi „progresului“ de către şeful Guvernului conservator, care a ales-o abil în acest post, întrucât ea transcende disensiunile tradiţionale între partide.

Cu peste 200 de voturi - cerute de Constituţie -, ea a fost aleasă într-un mandat de cinci ani, care poate fi prelungit de către deputaţii Noii Democraţii (conservator, la putere), Partidului Syriza (stânga) al fostului premier Alexis Tsipras şi mişcării Kinal (centru-stânga).

Numele său a apărut la 15 ianuarie, într-o alocuţiune solemnă a lui Kyriakos Mitsotakis, şi a obţinut imediat consensul într-o societate totuşi patriarhală, aflată în coada plutonului european în privinţa parităţii femei-bărbaţi.

„A venit momentul ca Grecia să se deschidă viitorului“, a pledat premierul conservator, care a fost criticat încă de când a preluat funcţia şi care anumit doar două femei în Guvernulsău.

„Să nu ne ascundem în spatele degetului mic, societatea greacă este încă marcată de discriminarea femeilor“, a recunoscut el. Însă „acest lucru se schimbă de-acum, începând de la vârf“.

Într-o ţară în care o femeie din cinci este şomeră, Sakellaropoulou a deschis deja o breşă devenind prima femeie la conducerea celei mai înalte Curţi elene, în octombrie 2018, la propunerea premierului de atunci Alexis Tsipras.

Valori progresiste

„Ea a servit mereu în mod viguros justiţia, protecţia drepturilor individuale şi neutralitatea religioasă a statului. Alegerea sa va recompensa valorile progresiste pe care le-a apărat în calitate de judecător“, şi-a exprimat satosfacţia Alexis Tsipras, şeful opoziţiei de stânga, care s-a aliniat în acest vot rivalului său de dreapta.

Absolventă a dreptului constituţional şi dreptului mediului la Atena şi Paris-Sorbonne, această judecătoare, fiica unui judecător de la Curtea Supremă a apărat drepturile refugiaţilor, minorităţilor şi libertăţile civile.

Însă ea s-a distins mai ales în dosarele protecţiei mediului, veghind la păstrarea investiţiilor într-o Grecie afectată de un deceniu de criză. Ea a fost criticată, de altfel, din cauză că a apărat un proiect de investiţii controversat într-o companie minieră canadiană în nordul ţării.

Într-o ţară care abia se află pe linia de plutire, alegerea sa într-un mandat de cinci ani este considerată un atu pentru Guvernul conservator, care mizează pe energia verde în redresarea Greciei.

Fără apartenenţă politică, aceasă feministă, divorţată şi mama unui copil, trece astfel de la cele mai înalte funcţii în justiţie la cele în stat.

Spirit consensual

„Această numire este o reuşită semnificativă şi strategică ce va deschide noi perspective în viitor“, scie editorialistul Elias Maglinis în cotidianul conservator Kathimerini.

„Pe de o parte, ea dezarmează opoziţia dar, şi mai important, ea aduce un spirit consensual indispensabil în aceste vremuri dificile în politica externă“, apreciază el, referindu-se la tensiunile actuale cu Turcia vecină pe tema explorării energetice, frontierelor maritime şi fluxului migraţiei.

Deţinătorul unei funcţii esenţial simbolice, şeful statului şi al forţelor armate are, potrivit Constituţiei elene, puterea de a declara război, dar numai sub supervizarea Guvernului.