Firme chineze ar fi discutat livrări secrete de armament către Iran, potrivit oficialilor americani

Mai multe companii din China au purtat discuții privind posibile vânzări de armament către Iran, într-un plan care ar include trimiterea echipamentelor militare prin state terțe, în încercarea de a ascunde originea livrărilor, potrivit unor oficiali americani, scrie The New York Times.

Washingtonul susține că a obținut informații de intelligence potrivit cărora reprezentanți ai unor firme chineze și oficiali iranieni au discutat transferuri de armament. Nu este însă clar dacă astfel de livrări au fost efectuate, în ce volum și nici în ce măsură autoritățile de la Beijing ar fi aprobat aceste înțelegeri.

Dezvăluirile sunt de natură să amplifice presiunea asupra președintelui Donald Trump, aflat în această săptămână în China, pentru a ridica subiectul în discuțiile cu liderii de la Beijing. Rămâne însă neclar dacă președintele american va alege să abordeze direct tema, în contextul în care acesta pare interesat de o recalibrare a relației cu președintele Xi Jinping.

Marți, Donald Trump a declarat că intenționează să poarte o „discuție lungă” cu Xi Jinping despre conflictul din Orientul Mijlociu, adăugând că liderul chinez a avut o atitudine „relativ bună” față de Iran.

Potrivit oficialilor citați sub protecția anonimatului, evaluările privind stadiul acestor posibile transferuri diferă: unii cred că echipamentele ar fi putut fi deja direcționate către țări terțe, în timp ce alții nu confirmă acest lucru. Până în prezent, nu există indicii că arme chineze ar fi fost utilizate pe câmpul de luptă împotriva forțelor americane sau israeliene de la începutul conflictului cu Iranul, în februarie.

The New York Times relata luna trecută că serviciile de informații americane ar fi obținut date potrivit cărora China ar fi transferat către Iran sisteme portabile de apărare aeriană, cunoscute sub numele de MANPADS, capabile să doboare aeronave care zboară la joasă altitudine. Totodată, ar fi fost analizate și alte posibile livrări de acest tip de echipament.

Presiuni americane

Oficiali americani afirmă că au exercitat presiuni, atât discrete cât și directe, asupra Chinei pentru a limita sprijinul acordat Iranului în contextul conflictului.

Donald Trump a ajuns la Beijing miercuri, iar oficiali din administrația sa spun că doresc evitarea oricăror tensiuni suplimentare care ar putea complica vizita. În același timp, Washingtonul consideră inacceptabile eventualele încercări ale Chinei de a furniza echipament militar Iranului și solicită oprirea oricăror astfel de transferuri.

Sursele citate au precizat că au vorbit sub protecția anonimatului, având în vedere sensibilitatea informațiilor și momentul diplomatic delicat al vizitei președintelui american.

Misiunea Iranului la Națiunile Unite nu a oferit un punct de vedere imediat. Teheranul a oferit puține detalii despre cooperarea cu China, însă ministrul iranian de externe a declarat în martie că Iranul a beneficiat de „cooperare militară” din partea Chinei și Rusiei, fără a oferi explicații suplimentare.

Oficialii americani spun că nu există convingerea că guvernul chinez ar fi aprobat formal aceste inițiative, însă consideră puțin probabil ca astfel de discuții între companii chineze și partea iraniană să fi avut loc fără știrea autorităților.

De asemenea, se afirmă că cel puțin una dintre țările terțe implicate s-ar afla în Africa. Nu este clar dacă vreun transport ar fi ajuns efectiv pe teritoriul acestor state.

După primele informații privind posibilele transferuri de MANPADS, Donald Trump a declarat că i-a cerut lui Xi Jinping să nu permită livrări de armament către Iran. „I-am scris o scrisoare în care i-am cerut să nu facă acest lucru, iar el mi-a răspuns că, în esență, nu face asta”, a afirmat președintele american într-un interviu acordat Fox Business Network.

Rute prin state terțe sugerează

De la începutul conflictului, China ar fi oferit Iranului informații de intelligence și acces la imagini furnizate de un satelit de spionaj, utilizate pentru monitorizarea pozițiilor forțelor americane din regiune. Totodată, Beijingul ar fi furnizat componente cu dublă utilizare, necesare producției de drone, rachete și alte sisteme de armament.

Astfel de componente — precum semiconductori, senzori sau convertoare de tensiune — pot fi utilizate atât în industria civilă, cât și în producția militară, ceea ce le face mai greu de monitorizat decât livrările directe de armament. China a furnizat, de altfel, astfel de tehnologii și Rusiei pe durata războiului din Ucraina.

Diferența majoră, subliniază oficialii, este că livrările de armament finit reprezintă o categorie distinctă. Planurile de a utiliza rute prin state terțe sugerează, în opinia lor, intenția de a menține aceste transferuri în afara vizibilității publice.

China rămâne un important cumpărător de petrol iranian sancționat, achiziționat la prețuri sub nivelul pieței, reprezentând aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Iranului.

Deși relația economică este dezechilibrată și mai importantă pentru Iran decât pentru China, Beijingul are propriile interese strategice în susținerea Teheranului, inclusiv dependența de fluxurile energetice din regiune. China depinde în mod semnificativ de petrolul transportat prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce îi oferă un motiv suplimentar de a menține stabilitatea acestor rute maritime.

Conflictul a perturbat însă grav transporturile prin strâmtoare, iar încetarea focului convenită în urmă cu câteva săptămâni nu a reușit să restabilească pe deplin fluxul comercial. Situația creează dificultăți pentru China, care, deși a rezistat mai bine decât alte economii majore, resimte presiuni tot mai mari asupra piețelor sale de export.