Toxinele care accelerează pubertatea

Fenolii, ftalaţii şi fitoestrogenii din alimentele, băuturile şi substanţele cu care venim în contact au determinat scăderea, în ultimii ani, a vârstei la care apare pubertatea la fetiţe.

Ambalajele alimentare, biberoanele, anumite produse cosmetice (şampoane şi lacuri de unghii) au determinat în ultimii ani o scădere a mediei de vârstă la care apare pubertatea.

Efectul este determinat de substanţe care perturbă mecanismul endocrin natural. „Oare fetiţele care de la vârste fragede îşi lăcuiesc unghiile au de suferit?", s-au întrebat specialiştii newyorkezi. De la această întrebare au pornit un amplu studiu care a inclus 11.551 de fetiţe cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani.

Cercetătorii au măsurat în urina subiecţilor testaţi eventuala prezenţă a trei tipuri de substanţe: ftalaţi, fenoli şi fitoestrogeni. Aceste clase de substanţe sunt suspectate că ar determina declanşarea mai rapidă a pubertăţii.

Rezultatul a confirmat temerile specialiştilor: nu numai că aceşti compuşi au fost detectaţi în majoritatea eşantioanelor prelevate, dar s-a stabilit o legătură clară între concentraţiile crescute şi pubertatea precoce (apariţia caracterelor sexuale secundare).

Spre exemplu, la vârsta de 8 ani, la una din trei fetiţe începuse deja dezvoltarea sânilor şi la una din cinci fetiţe s-a constatat apariţia pilozităţii pubiene, scrie „L'Express".

Specialiştii sunt îngrijoraţi de faptul că peste Ocean, de exemplu, vârsta pubertăţii a scăzut în ultimul secol de la 17 ani la 13 ani în prezent. Pe de altă parte, creşterea numărului anomaliilor testiculare descoperite în ultimii ani la băieţi este pusă tot pe seama acestor substanţe.

Pe de altă parte, din cauza maturării precoce a oaselor, pubertatea precoce stopează creşterea normală în înălţime a copiilor, iar apariţia caracterelor sexuale secundare, atât la băieţi cât şi la fete, determină apariţia libidoului şi a unor tulburări emoţionale neconforme cu vârsta psihologică.

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate din SUA, în secolul 19, vârsta medie de apariţie a primei menstre era 17 ani, în 1960 scăzuse la 12-13 ani, iar în 2005 a ajuns la 9 ani şi tinde să scadă.

Perturbatori hormonali

„În România, din partea autorităţilor nu prea există interes legat de analizarea acestor probleme. Nu prea ştiu să existe preocupări în acest sens", spune prof. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti (ICA).

În ceea ce priveşte bisfenolul A, acesta este un component al materialelor de tipul policarbonat, explică directorul ICA. „Aceşti policarbonaţi sunt folosiţi pentru a fabrica diverse recipiente pentru alimente, dar şi la fabricarea biberoanelor care astfel devin mai uşoare şi incasante. Însă, exact cum PET-urile eliberează ftalaţi, acest policarbonat eliberează la lumină şi la temperaturi mai ridicate bisfenol A în alimentele conţinute de recipientele fabricate din policarbonat", avertizează prof. Mencinicopschi. Iar dozele eliberate pot dăuna organismului uman.

„Bisfenolul A este un puternic perturbator hormonal, deoarece are o acţiune similară (mimetică) cu cea a estradiolului, hormon feminin. Astfel, bisfenolul A poate provoca apariţia pubertăţii precoce, la fete creşte riscul apariţiei unui cancer de sân, iar la băieţi/bărbaţi, creşte riscul apariţiei cancerului testicular. Are influenţe şi asupra fertilităţii, deoarece are acţiune de tip estrogenic", atenţionează specialistul.

„În plus, explică prof. Mencinicopschi, în cazul biberoanelor fabricate din policarbonat, de multe ori firmele livrează şi echipamentul de sterilizare a biberonului (în special cu microunde). Iar aceste echipamente, care duc la o încălzire mai puternică a biberoanelor, determină o şi mai mare eliberare de bisfenol A din biberon în laptele pe care îl bea sugarul", conchide directorul ICA.

Compuşii dăunători

Ftalaţii sunt un grup de compuşi chimici care se regăsesc în compoziţia PET-urilor, a jucăriilor, a produselor medicale, în cosmetice (deodorante, fixativi de păr, lac de unghii, cosmetice pentru corp etc.), insecticide.

Bisfenolul A este un compus care imită acţiunea estrogenilor şi, deşi e de 1.000 de ori mai slab, prezenţa lui masivă în mediul înconjurător influenţează mecanismul hormonal uman.

Se găseşte în special în compoziţia anumitor tipuri de biberoane, CD-uri şi ochelari de soare.
Xenoestrogenii (fitoestrogeni artificiali) se găsesc în conservanţi, în produsele cosmetice, în masele plastice şi în insecticide.