Medicamentele pentru slăbit, legate de o probabilitate mai mică de diagnosticare a depresiei și anxietății
0Cele mai multe medicamente pentru pierderea în greutate au fost legate de o probabilitate mai mică de diagnosticare a depresiei și a anxietății, potrivit unui studiu publicat de Epic Research, citat de ABC News.
În studiul amintit, publicat marți, cercetătorii au analizat datele a peste trei milioane de pacienți diabetici și aproape un milion de pacienți non-diabetici care luau medicamente GLP-1 (clasa de medicamente din care fac parte mărci populare precum Ozempic, Wegovy, Zepbound și Mounjaro).
„Pot avea un dublu scop pentru pacienți”
Autorii studiului au constatat că pacienții diabetici care au luat Semaglutide (ingredientul activ care se găsește în Ozempic, care este utilizat pentru diabetul de tip 2, și Wegovy, care este utilizat pentru pierderea în greutate) au avut o probabilitate cu 45% mai mică de a fi diagnosticați cu depresie și cu 44% mai mică de a fi diagnosticați cu anxietate.
La pacienții diabetici care au luat Tirzepatide (ingredientul activ care se găsește în Mounjaro, care este utilizat pentru diabetul de tip 2, și Zepbound, care este utilizat pentru pierderea în greutate) s-au constatat cu 65% mai puține riscuri de a fi diagnosticați cu depresie și cu 60% mai puține riscuri de a fi diagnosticați cu anxietate.
„Aceste rezultate arată că aceste medicamente pot avea un dublu scop pentru pacienți, dar nu le înțelegem încă suficient de bine pentru a spune că aceste medicamente ar trebui administrate ca tratament pentru anxietate sau depresie în afara diabetului sau a controlului greutății", a declarat cercetătorul Kersten Bartelt pentru ABC News.
FDA nu a găsit nicio legătură între medicamentele pentru slăbit și gândurile suicidale
Rezultatele amintitului studiu vin la câteva săptămâni după o analiză preliminară efectuată de Food and Drug Administration (FDA), care nu a găsit nicio dovadă care să facă legătura între medicamentele pentru slăbit și gândurile sinucigașe.
Studiul a folosit dosarele electronice ale pacienților, ceea ce înseamnă că pacienții trebuiau să fie diagnosticați cu anxietate și/sau depresie (aspect care ar putea să-i excludă pe cei care au avut simptome ale afecțiunilor psihice, dar nu au primit niciodată un diagnostic).
Nu se știe însă dacă diagnosticele mai scăzute de depresie și anxietate au fost un rezultat direct al medicamentelor, al pierderii în greutate în general sau o potențială combinație a ambelor.