Descoperire care poate schimba tot ce știm despre somn

0
0
Publicat:

O echipă de cercetători ai Universității Wisconsin-Madison (SUA) a descoperit că unele dintre funcțiile esențiale ale somnului pot fi reproduse în creier chiar și atunci când organismul este treaz.

Creierul s-ar putea „odihni” și când suntem treji. FOTO Shutterstock

Studiul, publicat în revista Nature Neuroscience, a fost realizat pe șoareci și a vizat așa-numitele perioade „on/off” ale neuronilor, un tip de activitate cerebrală specifică somnului profund. Oamenii de știință au reușit să inducă artificial aceste scurte pauze neuronale în timpul stării de veghe.

Ce au descoperit cercetătorii

Rezultatele au arătat că zonele creierului în care au fost induse aceste „micro-pauze” au prezentat ulterior o nevoie mai redusă de somn. În plus, au fost observate efecte asociate în mod normal cu somnul, precum: reducerea suprasolicitării conexiunilor dintre neuroni;refacerea echilibrului activității cerebrale; îmbunătățirea proceselor de consolidare a memoriei.

În plus, șoarecii privați de somn care au beneficiat de aceste perioade artificiale de activitate asemănătoare somnului au avut performanțe mai bune la testele de memorie.

Somnul nu poate fi înlocuit

Autorii studiului spun că descoperirea nu înseamnă că somnul devine inutil sau că poate fi eliminat. Cercetarea sugerează însă că anumite funcții esențiale ale somnului sunt legate de modul în care neuronii alternează între activitate și repaus, nu neapărat de starea de inconștiență specifică somnului.

O altă concluzie importantă este că simpla reducere a activității neuronale nu a avut același efect. Beneficiile au apărut doar atunci când au fost reproduse tiparele de activitate caracteristice somnului profund.

Importanța descoperirii

Cercetătorii consideră că rezultatele ar putea deschide noi direcții în studiul somnului, memoriei și sănătății creierului.

Pe termen lung, astfel de descoperiri ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii pentru persoanele care suferă de tulburări de somn sau de afecțiuni neurologice.

Deocamdată însă, studiul a fost realizat exclusiv pe șoareci, iar oamenii de știință avertizează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a vedea dacă efectele pot fi reproduce și la oameni.