FOTO Cum arăta Universul la scurt timp după Big Bang. Sonda Planck a elucidat numeroase mistere ale Cosmosului

Sonda spaţială Planck a Agenţiei Spaţiale Europene a relevat că Universul este mai bătrân decât se credea până acum. De asemenea, cercetătorii au reuşit să creeze cu ajutorul acestei nave cea mai detaliată hartă a începutului Universului, potrivit AP.

Noua hartă reprezintă cea mai precisă imagine a Universului aşa cum arăta el la început. Culorile diferită reprezintă diferenţele de temperatură ale gazului fierbinte care a umplut universul la început, la câteva sute de mii de ani după Big Bang, şi oferă indicii despre evenimentele ce au avut loc atunci când Universul avea vârsta de o fracţiune de secundă.

De asemenea, sonda Planck a confirmat şi teoria inflaţiei cosmice, care spune că Universul s-a extins într-o fracţiune de secundă şi a trecut de la o mărime subatomică la dimensiune actuală. Nava care a costat 900 de milioane de dolari a reuşit să capteze lumina emisă de Big Bang şi a determinat că Universul este cu 80 de milioane de ani mai bătrân decât credeam până acum. Vârsta lui ar fi de 13,81 miliarde de ani.

Planck a mai demonstrat că rata de expansiune a Universului este mai mică decât se credea iniţial şi că există mai puţină materie întunecată decât speculau cercetătorii. Telescopul spaţial Planck a fost lansat în 2009 şi a cartografiat cerul şi a analizat „fosilele“ luminoase şi ecourile sonore provocate de Big Bang. Totul s-a făcut pe baza observării radiaţiilor din Cosmos. Harta ne prezintă aspectul universului la 380.000 de ani după ce acesta a luat naştere. 

Aşa arăta Universul la câteva sute de mii de ani după Big Bang

Oamenii de ştiinţă au comparat informaţiile obţinute de sondă cu descoperirea făcută de cercetătorii de la CERN care au anunţat că au găsit bosonul Higgs.

Universul conţine ceva mai multă materie decât se credea până acum, a demonstrat sonda Planck. O nouă măsurătoare precisă arată că materia constituie aproximativ 4,9% din totalul energiei din univers. Materia neagră constituie 26,98% din Univers. Aceasta nefiind vizibilă este percepută graţie influenţei sale gravitaţionale. Restul de 68.3% este sub forma energiei negre, un fenomen misterios despre care se crede că provoacă accelerarea expansiunii Universului.

De asemenea, telescopul spaţial a demonstrat că nu există dovezi care să ateste existenţa unor particule noi de materie obişnuită, cum ar fi tipuri noi de neutrini, lucru postulat de anumite teorii.

„Principala concluzie este următoarea: cosmologia standard se potriveşte extrem de bine cu datele obţinute de Planck, cu o precizie extraordinar de mare”, a explicat George Efstathiou, profesor de astrofizică la Universitatea Cambridge şi membru al echipei de oameni de ştiinţă care au participat la proiectul Planck, potrivit descopera.ro.

Efstathiou a subliniat că deşi Universul pare să se potrivească foarte bine modelului inflaţionar la scară mică, există nereguli în date la scară mai mare care ar putea deschide calea spre descoperirea unor fenomene noi.

Sonda spaţială Planck va continua să culeagă date până la sfârşitul acestui an.