Top 10 tradiții, obiceiuri și superstiții de Paşte. Ce e bine şi ce nu e bine de sărbătorile pascale

Paștele, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, este însoțit în România de un amestec de rânduieli religioase, tradiții populare și credințe transmise din generație în generație.

Paștele ocupă locul central în calendarul ortodox, fiind sărbătoarea care marchează Învierea lui Hristos și, simbolic, victoria vieții asupra morții. Dincolo de dimensiunea strict religioasă, această zi este însoțită de o serie de superstiţii, reguli și obiceiuri care s-au păstrat în timp, îmbinând credința cu tradițiile populare și cu felul în care românii au înțeles, de-a lungul generațiilor, să trăiască această sărbătoare.

Pentru credincioși, Paștele înseamnă în primul rând lumină, liniște și apropiere de familie. Slujba de Înviere, lumânarea aprinsă dusă în case și masa împărțită cu cei dragi sunt considerate expresii ale unei legături spirituale profunde.

În interpretarea Bisericii, această perioadă este una a iertării, a împăcării și a echilibrului interior.

„Paștele simbolizează mântuirea și iertarea păcatelor, oferind prilejul unei reconectări cu divinitatea și al întăririi credinței. Lumina Învierii, dusă în case prin lumânarea aprinsă în noaptea sfântă, este considerată un semn al prezenței divine, care alungă întunericul și aduce speranță și curăție sufletească. Dimensiunea spirituală a sărbătorii se regăsește în momentele de rugăciune, reculegere și apropiere de familie. Paștele promovează valori precum pacea, iertarea și iubirea, fiind un îndemn la reconciliere și la echilibru moral”, a explicat preotul Dan Damaschin, arată digi24.

„În această zi, este recomandat să evităm treburile gospodărești. Activitățile precum spălatul rufelor, călcatul sau curățenia ar trebui încheiate înainte de Paște, pentru ca momentul Învierii să fie dedicat în totalitate sărbătorii. De asemenea, trebuie evitate conflictele și discuțiile tensionate. Paștele este o zi a armoniei și a împăcării, iar gesturile de răbdare și bunătate contribuie la menținerea liniștii în familie”, a mai spus el.

Udatul şi brăduirea

În spațiul românesc, Paștele este însoțit de numeroase obiceiuri care îmbină elemente religioase cu practici populare străvechi. Multe dintre acestea sunt asociate cu ideea de reînnoire, purificare și început al unui nou ciclu al vieții.

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este udatul sau stropitul, practicat în special în Moldova şi Transilvania, în prima zi după Paște, adică luniea. Bărbații și băieții merg din casă în casă și stropesc fetele și femeile cu apă sau parfumuri naturale, într-un gest simbolic care ar trebui să aducă sănătate, prospețime și belșug.

Apa ocupă un loc central în aceste credințe populare, fiind considerată un element care purifică, spală răul și marchează începutul unei noi etape.

În unele regiuni, acest obicei este completat de „brăduire”, adică aducerea unor ramuri sau elemente din natură în gospodărie, ca semn al renașterii și al fertilității.

Ce nu este bine să faci de Paște

În paralel cu aceste tradiții, există și o serie de recomandări transmise atât de Biserică, cât și de credințele populare, care definesc ce este considerat nepotrivit în ziua Învierii.

Astfel, ziua de Paște este văzută ca un moment al liniștii și al echilibrului, în care treburile gospodărești ar trebui evitate. Spălatul, curățenia sau alte activități casnice ar trebui, din punctul de vedere al Bisericii, încheiate înainte de sărbătoare, pentru ca ziua Învierii să fie dedicată exclusiv celebrării învierii Domnului.

De asemenea, conflictele, certurile și discuțiile tensionate trebuie evitate, Paștele fiind asociat cu împăcarea și armonia în familie.

De alrfel, în multe interpretări religioase și populare, felul în care este trăită această zi influențează simbolic echilibrul întregului an.

Un rol important îl are și lumânarea adusă de la Înviere. Păstrată în casă, aceasta este considerată un simbol de protecție și binecuvântare, fiind aprinsă în momente de dificultate, iar aruncarea ei este asociată cu pierderea acestei protecții.

TOP 10 superstiții de Paște

1. În unele zone se crede că, în ziua de Paște, cerurile se deschid, iar sufletele celor adormiți au libertatea de a se apropia de cei vii, pentru a petrece simbolic momentul Învierii alături de familie.

2. Se spune că în ziua de Paște nu este bine să dormi mult sau să lenevești, pentru că acest obicei s-ar putea „reflecta” asupra întregului an, aducând oboseală, lipsă de energie sau ghinion în activitățile zilnice.

3. În multe gospodării, lumina adusă de la Înviere este păstrată aprinsă sau reaprinsă în casă, fiind considerată o formă de protecție împotriva bolilor, necazurilor și pericolelor naturale.

4. O veche tradiție spune că, în trecut, gospodarii duceau cocoși la slujba de Înviere. Se credea că pasărea care cânta prima dimineața de Paște aduce noroc stăpânului, iar ulterior cocoșii erau dăruiți persoanelor nevoiașe ca act de milostenie.

5. Dacă un ou roșu este păstrat timp de 40 de zile după Paște și rămâne intact, fără să se strice, tradiția populară îl consideră semn de noroc și prosperitate pentru tot anul care urmează.

6. La masa de Paște, există credința că este bine să începi cu un ou roșu, considerat purtător de sănătate, apoi să mănânci pește pentru agilitate și ușurință, și ulterior carne de pasăre, pentru a avea un an „ușor” și lipsit de greutăți.

7. În credința populară, persoanele cu care ciocnești ouăle de Paște îți vor rămâne aproape nu doar în viața de zi cu zi, ci și simbolic „dincolo”, fiind legate de tine prin acest gest ritualic.

8. Se spune că nu este bine să presari sare peste oul mâncat în ziua de Paște, deoarece acest gest ar putea atrage transpirație excesivă sau neplăceri pe parcursul întregului an.

9. În anumite zone, copiii se spală în dimineața de Paște cu apă în care sunt puse un ou roșu, unul alb și câțiva bani, ritual care ar simboliza sănătatea, curățenia sufletească și norocul material pe termen lung.

10. O altă superstiție răspândită spune că punerea unei bucăți de fier sub pragul casei în perioada Paștelui ar proteja locuința de energii negative și de influențe nefaste.

Alte supersitiţii spun că dacă prima persoană care îţi intră în casă în ziua de Paște este bărbat, vei avea parte de noroc și prosperitate tot restul anului sau că ouăle roșii trebuie împărțite în mod egal între membrii familiei, ca simbol al unității.