traditii si obiceiuri - ultimele știri

Pe 23 aprilie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, simbol al liderului, al luptătorului neînfricat și al martirului care nu și-a trădat credința. Ziua este marcată nu doar prin slujbe şi rugăciuni, ci și de numeroase obiceiuri, tradiții și superstiții populare.

Săptămâna Mare (14–19 aprilie), cunoscută și sub numele de Săptămâna Patimilor, reprezintă perioada culminantă a Postului Paștelui 2025 și ultima etapă de pregătire înainte de Învierea Domnului. Fiecare zi are o semnificație profundă.

Anul acesta, Floriile - sărbătoarea care marchează începutul Săptămânii Mari și, implicit, anunță Paștele – pică în aceeași zi atât pentru ortodocși, cât și pentru catolici: 13 aprilie 2025, o coincidență de calendar care adaugă profunzime unei zile deja pline de simboluri.

Ambasadorul Japoniei în România, Katae Takashi, a vizitat județul Maramureș pentru a descoperi tradițiile locale, bisericile din lemn și oportunitățile turistice și economice ale zonei, a anunțat primarul municipiului Baia Mare, Doru Dăncuș.

Primăvara vine însoțită nu doar de primele raze călduroase ale soarelui, ci și de una dintre cele mai fascinante tradiții românești: alegerea „Babelor”. Această superstiție străveche continuă să fie respectată și astăzi, iar alegerea zilei potrivite îți poate dezvălui ce fel de an vei avea.

Pe 22 februarie 2025, bisericile vor răsuna de slujbe de pomenire, iar casele credincioșilor se vor umple de mirosul colivei și al bucatelor dăruite în memoria celor care nu mai sunt printre noi.

Anul începe cu sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanţi părinţi ai Bisericii Ortodoxe şi unul dintre cei mai mari teologi creştini, considerat „păzitor de duhuri rele”.

Revelionul, momentul magic care marchează trecerea dintre ani, este învăluit de tradiții și superstiții fascinante, transmise din generație în generație. De la obiceiuri vechi și pline de simbolism până la ritualuri moderne, influențate de era digitală, oamenii din întreaga lume își pun dorințe

An de an, de aproape două secole, pe Insula Borkum din Marea Nordului, localnicii participă la Festivalul „Klaasohm”, o tradiție în care bărbații vânează și lovesc femeile cu coarne de taur, fiind încurajați de mulțimea prezentă. Atât presa, cât și orice formă de critică sunt respinse.

Steaua de la Betleem, acea strălucire enigmatică, ce își face apariția din cele mai îndepărtate colțuri ale poveștilor de https:// este mult mai mult decât o simplă lumină în nopțile magice de iarnă. Este un simbol central al tradiției creștine, o emblemă vie a nașterii Mântuitorului Iisus Hristos.

Vin Sărbătorile, timp de reflecție, de bucurie și de bucate alese. În căutarea gustului din bătrâni, tinerii s-au pus la sfat cu profesorii lor și au pregătit tot ce pun mai bun oltenii pe masa de Crăciun de generații întregi.

Tăierea porcului reprezintă una dintre cele mai vechi tradiții de Crăciun din România, un ritual complex cu rădăcini precreștine. De obicei, aceasta are loc înainte de sărbătoarea de Ignat (20 decembrie), cu excepția zilei de duminică, și este strâns legată de pregătirea cărnurilor pentru masǎ.

Când noaptea de 29 noiembrie se așterne peste satele românești, granițele dintre lumi devin mai subțiri ca niciodată. Spiritele bântuie, lupii prind grai, iar tinerii speră să-și afle ursitul. Sântandrei (Sfântul Andrei) rămâne o sărbătoare plină de magie, superstiții și ritualuri fascinante.

În fiecare an, pe 30 august, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Alexandru, cunoscut în credința populară ca „protectorul omenirii”.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt prăznuiţi de creştinii ortodocşi în fiecare an pe 21 mai. Este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox și este celebrată anual de peste 1,75 milioane de români.

Potrivit unei credințe populare, de Bobotează nu pot fi sfințite toate animalele din gospodărie. Cu toate acestea, după Revoluție, în unele zone ale țării a fost reînviată o tradiție contrară acestei străvechi concepții.

Focul de Sumedru este una dintre cele mai vechi tradiții românești. În fiecare an, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, înainte de sărbătoarea Sfântului Dumitru, se aprind focuri, iar oamenii se adună în jurul acestora.

În lumea agitată și grăbită în care trăim, în care zilele par să treacă cu o viteză uluitoare și în care stresul pare să fie un tovarăș constant, există locuri încărcate de o magie specială. Astfel de locuri sunt satele din Apuseni, unde veșnicia și-a găsit adăpost

În a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. De această zi se leagă mai multe obiceiuri și tradiții, de care credincioșii țin cont.

Pentru un cercetător etnolog, munca de teren nu este deloc ușoară, iar pentru ca informația să fie cât mai autentică este nevoie de însușirea obiceiurilor locului, pentru ca oamenii simpli să se simtă cât mai în largul lor.

Lăsata Secului, din duminica de 26 februarie, marchează ultima zi în care se mai poate mânca de dulce înaintea Postului Paștelui. Acesta începe luni, 27 februarie, fiind Postul Mare rânduit de Biserica Ortodoxă.

La 40 de zile de la Crăciun, creștinii ortodocși prăznuiesc Întâmpinarea Domnului. În popor, sărbătoarea este cunoscută sub denumirea de Stretenia. Astăzi este cinstit momentul aducerii pruncului Iisus la Templul din Ierusalim.

Una dintre localitățile care fac parte din renumita Mărginime a Sibiului găzduiește în fiecare an, pe 7 ianuarie, o tradiție străbună: „Udatul Ionilor”, despre care se spune că are legătură cu Marea Unire.

Anul Nou a fost întotdeauna un moment important pentru oameni, doar sensul acordat trecerii de la un an la altul s-a schimbat. În Oltenia de sub Munte și Țara Loviștei încă se păstrează datina străbună.

Folosit ca leac încă de pe vremea dacilor, vâscul aduce noroc îndrăgostiţilor care se sărută sub el în noaptea de Revelion, fiind considerat o plantă sacră. În mitologia germană se spune că este o plantă cu puteri miraculoase, care venea din ceruri şi nu creştea pe pământ.

Sfânta Marie Mare este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creştin-ortodox şi este sărbătorită în fiecare an pe data de 15 august.

Tradiţiile de Sfântul Nicolae s-au pierdut în mare parte, în ultimii ani, această Sărbătoare rezumându-se, în zilele noastre, mai mult la darurile pe care copiii cuminţi le primesc în ghetuţe sau la nuieluşele pentru cei obraznici. În trecut, moldove...

Cele mai multe obiceiuri şi tradiţii de Crăciun şi Anul Nou s-au păstrat în satele de la munte, din nordul judeţului Vâlcea. Primele daruri se fac în Ajunul Crăciunului, când se oferă “colindeţi”, respectiv covrigi, fructe sau dulciuri.

Sute de oameni din toate colţurile judeţului, dar şi din localităţile învecinate, au participat, duminică, la manifestările organizate în ultima zi a Sărbătorilor Pădurii.

În perioada 1-10 iulie 2013, secţia „Etnografie şi Artă Populară” a Muzeului Brăilei organizează a III-a ediţie a Şcolii de vară: Tradiţii şi obiceiuri din judeţul Brăila, în colaborare cu Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Brăila.

Cuvântul Rusalii vine din latinescul „rosalia”, care înseamnă sărbătoarea trandafirilor. Sărbătoarea Rusaliilor sau Pogorârea Sfântului Duh este o sărbătoare creştină care se prăznuieşte în prima duminică, la 50 de zile după Paşte....