Ce se întâmplă când un copil este bătut: efectele negative dovedite științific care nu dispar odată cu vârsta

Bătaia nu este ruptă din rai, spun specialiștii. Din contră lasă traume adânci, pe termen lung. Mulți adulți sunt afectați, fără să realizeze, de corecțiile fizice primite în copilărie de la părinți. Majoritatea abuzatorilor din viața adultă au fost victime ale disciplinării fizice în familie.

În România unul din 10 copii este bătut de părinți arată un studiu al organizației „Salvați Copii”. Alte studii arată că 63% dintre copii din România recunosc că sunt bătuți de părinți. Nu mai vorbim de faptul că în România anului 2026 există destui cetățeni care sunt convinși de faptul că „bătaia este ruptă din Rai” sau că „acolo unde dă mama, crește”, și alte expresii care justifică, încurajează și chiar valorifică ca metodă educativă eficientă, corecțiile fizice îndreptate împotriva copiilor. Inclusiv a copiilor de vârste mici și foarte mici. Un bun exemplu, este un caz petrecut pe 20 ianuarie, în județul Botoșani.

Un bărbat de 32 de ani a fost arestat după ce și-a bătut cei doi copii, cu vârste de doi și, respectiv, patru ani. Specialiștii spun că această realitate tristă poate influența negativ întreaga societate. Și asta în condițiile în care un copil bătut riscă să dezvolte traume care-l vor urmări toată viața. Tot specialiștii spun că un copil agresat de părinți, va deveni la rândul său un adult agresor, fie cu proprii copii, fie în cuplu. Studiile arată consecințele de-a dreptul devastatoare ale „disciplinării” fizice a copiilor, atât pe termen scurt, dar și pe termen lung în viața de adult. 

„Niciodată nu putem spune că bătaia este ruptă din Rai”

Felicia Mihai, este șefa Complexului de servicii comunitare la Direcția Generală de Asistență și Protecția Copilului Botoșani, un specialist cu decenii de experiență în domeniu și care a văzut numeroase cazuri de abuz îndreptate împotriva copilului. Inclusiv „disciplinarea” fizică. În acest context, Felicia Mihai spune că un copil bătut de părinți va avea urmări psihoemoționale pentru tot restul vieții.

„Bătaia este ruptă din Rai. Iată o expresie tristă, o moștenire a noastră a românilor pe care o purtăm din generație în generație. Niciodată nu putem spune că bătaia este ruptă din Rai, în sensul că este benefică unui copil. Studiile de specialitate au demonstrat că prin violență, prin bătaie copilul rămâne cu multiple consecințe pe termen lung. Adică pentru tot restul vieții, ca viitor adult”, precizează Felicia Mihai. Totodată specialistul precizează că inclusiv critica excesivă, fără încurajare a copilului poate fi extrem de dăunătoare.

„Critica asupra unui copil este nocivă. S-a demonstrat că până la vârsta de 10 ani copilul nu învață prin critică, ci învață prin apreciere, prin validare. Pentru că nevoile noastre fundamentale, cu care venim pe lume sunt acelea de a fi acceptați, de a fi văzuți, de a ne simți în siguranță. Și dacă în primii ani de viață acest context familial și societal, adică să fim în conexiune sănătoasă cu mama, cu tata, cu toți membrii familiei, apoi la grădiniță cu educatorul, cu ceilalți colegi, vom deveni adulți sănătoși psihoemoțional”, adaugă Felicia Mihai. Specialiști de la nivel internațional spun că bătaia nu este eficientă ca metodă educativă. Nici măcar pe termen scurt.

„Nu există nicio situație pe care să mi-o pot imagina în care pedeapsa fizică să fie utilă sau necesară. Nu îi învață pe copii să se comporte bine. Nu este eficientă pentru reducerea agresivității, nici pentru predarea autocontrolului sau a comportamentului prosocial, nici pentru oricare dintre lucrurile pe care părinții speră să le învețe pe copii. Nu este eficientă nici pe termen scurt, nici pe termen lung”, arată Elizabeth Gershoff profesoară de Dezvoltare Umană și Științe ale Familiei la Universitatea din Texas, Austin, Statele  Unite, pentru Develop Mental Science. 

Efectele nebănuite, dar devastatoare ale corecțiilor fizice asupra copilului

Elizabeth Gershoff alături de alți parteneri a realizat de-a lungul timpului numeroase studii privind aplicarea corecțiilor fizice asupra copiilor. De exemplu, numai în 2016, a analizat împreună cu Andrew Grogan-Kaylor, profesoară în domeniul Asistenței Sociale la Universitatea din Michigan, 75 de studii care au implicat 161.000 de copii. Rezultatele au fost efectiv dramatice.

Coroborat cu alte studii realizate de numeroși specialiști de-a lungul a cinci decenii, s-a ajuns la concluzia că bătaia sau corecția fizică îndreptată asupra copiilor este dăunătoare în aproape toate modurile măsurabile. Comportamentul, emoțiile, funcționarea intelectuală și sănătatea fizică a copiilor au de suferit. Iată principalele efecte ale educației cu palma, pumnul sau alte obiecte contondente. În primul rând copii au prezentat o capacitate mai slabă de gândire. Apoi un alt efect important a fost agresivitatea crescută și comportamentul antisocial crescut, asociat inclusiv cu un comportament total inadecvat în sala de clasă, în societate.

Deloc de neglijat sunt problemele de sănătate mintală care pot apărea la copii, de la depresie și anxietate la afecțiuni mai serioase. La acestea se adaugă: relație părinte-copil afectată, capacitate cognitivă afectată și rezultate școlare slabe, stimă de sine scăzută, probabilitate mai mare de a fi victimă a abuzului fizic. „Cercetări de acest gen ar putea ajuta părinții să înțeleagă că atunci când își lovesc copiii, provoacă daune fundamentale creierului copilului. Și nu fiindcă  îi lovesc în cap. Îi lovesc în alte părți ale corpului, dar acest lucru provoacă o reacție masivă de stres de fiecare dată. Și se înrăutățește de fiecare dată când se întâmplă. Stresul respectiv crește și crește și provoacă probleme de sănătate fizică și mintală”, adaugă Elizabeth Gershoff pentru aceeași publicație. 

Atunci când copilul bătut ajunge un adult problematic

Totodată specialiștii precizează că un copil căruia i s-au aplicat corecții fizice repetate riscă să devină un adult cu probleme psiho-emoționale și cu un comportament deviant. Uneori nici nu realizează de unde vin traumele, emoțiile negative, problemele de comportament sau anumite neputințe. Cel mai grav este că la un moment dat acesta riscă să răbufnească. Și nimeni nu știe în ce mod. „Un copil bătut este și un copil abuzat emoțional. Pentru că abuzul fizic vine la pachet cu abuzul emoțional. Este clar că acel copil va ajunge un adult cu o încredere în sine scăzută, cu multă rușine, cu multă furie reprimată care la un moment dat decompensează. Acestea sunt mecanismele lui de protecție, așa a reușit să supraviețuiască până la un moment dat, dar nu știm cum i se apasă butoanele, ce se întâmplă cu acea furie reprimată”, precizează Felicia Mihai.

De multe ori copiii „disciplinați” cu bătaia devin la rândul lor abuzatori. În primul rând cu proprii copii. Fac exact ceea ce au trăit, ceea ce au asociat din copilărie cu relația părinte-copil.

„Și găsim aici tații abuzatori, din rândul foștilor copii abuzați sau mame abuzatoare, din rândul acelorași copii abuzați”, susține specialistul botoșănean. 

Totodată, copilul bătut de părinți, bunici, de cei care-l au în grijă, în general, poate dezvolta și alte probleme grave odată cu vârsta adultă. De exemplu, comportament antisocial, probleme de sănătate mintală sau o predispoziție pentru abuz de alcool, droguri, tutun sau jocuri de noroc.

Poate greu de crezut, dar adevărat, așa cum arată o serie de studii de referință din anii 90, expunerea la abuz fizic și emoțional, în copilărie, inclusiv corecțiile fizice, șantajul emoțional, critica constantă pot duce la probleme foarte grave de sănătate. Inclusiv la nivel somatic. Și aici vorbim despre un risc crescut de boli fizice grave, cum ar fi cancerul, diabetul, bolile de inimă și BPOC, precum și decesul prematur, bolile mintale. În funcție de numărul complexitatea și diversitatea traumelor din copilărie, pot apărea tentativele de suicid.

La nivel personal, copiii abuzați fizic și psihic în familie au în general o performanță educațională și profesională scăzute și implicit venituri reduse. Statisticile oficiale la nivel internațional arată că pe Terra, peste 1,2 miliarde de copii cu vârste cuprinse între 0 și 18 ani sunt supuși pedepselor corporale acasă în fiecare an.