Atingerea poate reduce durerea, depresia și anxietatea. Cât de rău ne-a făcut pandemia de COVID-19

O atingere mai consensuală ajută la ameliorarea sau la atenuarea afecțiunilor mentale și fizice, arată o meta-analiză.

Fie că este vorba de o îmbrățișare de la un prieten sau de o mângâiere, senzația de atingere pare să aducă beneficii pentru corp și minte, spun cercetătorii.

Simțul tactil este primul care se dezvoltă la bebeluși și este esențial pentru a ne permite să experimentăm mediul înconjurător și să comunicăm. Într-adevăr, pierderea atingerii celorlalți în timpul pandemiei Covid a afectat puternic multe persoane, scrie theguardian.com.

Cu toate acestea, în timp ce nenumărate studii au sugerat că atingerea este benefică pentru sănătatea noastră, puțini au încercat să reunească acest vast domeniu de cercetare.

Acum, experții au făcut exact acest lucru, dezvăluind un mesaj simplu: atingerea ajută.

Dr. Helena Hartmann, co-autor al cercetării de la Spitalul Universitar Essen, a declarat: "Mai multe evenimente de atingere consensuală de-a lungul zilei pot ajuta la ameliorarea sau, eventual, la protejarea împotriva afecțiunilor mentale și fizice."

Publicată în revista Nature Human Behaviour, cercetarea a cuprins 212 studii publicate anterior și a inclus o analiză statistică a 85 de studii cu adulți și 52 de studii cu nou-născuți.

Printre rezultate, echipa a constatat că atingerea a fost la fel de benefică pentru sănătatea mentală ca și pentru sănătatea fizică - o constatare valabilă atât pentru adulți, cât și pentru nou-născuți - deși atingerea a avut un impact mai mare asupra unor domenii decât asupra altora.

"Lucrarea noastră ilustrează faptul că intervențiile prin atingere sunt cele mai potrivite pentru reducerea durerii, depresiei și anxietății la adulți și copii, precum și pentru creșterea în greutate la nou-născuți", scriu cercetătorii.

Analiza a arătat că oamenii au obținut beneficii similare în ceea ce privește sănătatea lor fizică atunci când au fost atinși de alți oameni, precum și de obiecte - cum ar fi roboții sociali sau păturile cu greutăți.

Hartmann a spus că aceasta a fost o surpriză. "Acest lucru înseamnă că trebuie să întreprindem mai multe cercetări privind potențialul păturilor ponderate sau al roboților sociali de a îmbunătăți starea de bine a oamenilor, în special în timpul situațiilor de limitare a contactului, cum ar fi recenta pandemie Covid-19", a spus ea.

Impactul pozitiv asupra sănătății mintale a fost mai mare în cazul atingerii umane decât în cazul atingerii cu obiecte - posibil, a spus echipa, pentru că a implicat contactul piele pe piele.

Printre alte rezultate, echipa a constatat că atingerea a fost benefică atât pentru persoanele sănătoase, cât și pentru cele bolnave, deși impactul a fost mai mare în cazul celor din urmă în ceea ce privește beneficiile pentru sănătatea mintală.

Tipul de atingere și durata acesteia nu au fost importante, deși o frecvență mai mare a fost asociată cu beneficii mai mari la adulți.

În plus, atingerea capului a fost asociată cu beneficii mai mari pentru sănătate decât atingerea altor părți ale corpului.

Echipa a avertizat că unele dintre constatări ar putea fi fals pozitive, în timp ce nu a fost clar dacă acestea ar fi valabile în diferite culturi.

Dr. Mariana von Mohr, de la Royal Holloway, Universitatea din Londra, care nu a fost implicată în această lucrare, a declarat că, dacă viitorii roboți ar putea reproduce cu mai multă acuratețe textura și căldura pielii umane, aceștia ar putea fi capabili să ofere beneficii pentru sănătatea mintală comparabile cu atingerea umană.

"Aceste proprietăți sunt importante deoarece pielea noastră conține senzori specializați, cunoscuți sub numele de aferenți C-tactili, care sunt deosebit de receptivi la atingeri blânde și mângâietoare și la o temperatură similară cu cea a pielii umane, factori despre care se crede că facilitează, de asemenea, reglarea emoțională", a spus ea.

Prof. Katerina Fotopoulou, de la University College London, a declarat că cercetarea a oferit o imagine de ansamblu a beneficiilor intervențiilor tactile asupra sănătății.

Ea a avertizat că lucrarea nu poate oferi concluzii mai specifice, cum ar fi tipurile particulare de atingere care pot fi asociate cu anumite beneficii pentru sănătate.

Dr. Susannah Walker, de la Universitatea John Moores din Liverpool, a fost de acord, menționând că multe dintre studiile luate în considerare au fost de mici dimensiuni și au inclus tipuri variate de atingere și măsuri diferite ale rezultatelor acestora. "Acest lucru înseamnă că este dificil să tragem concluzii ferme despre motivul pentru care acestea funcționează", a spus ea.

Fotopoulou a adăugat că cercetarea ar putea alimenta noi lucrări în domeniu, inclusiv modul în care atingerea ar putea fi folosită alături de alte tratamente.

"Este o nenorocire istorică faptul că, în ultimele două secole, am acordat prioritate vorbirii în detrimentul atingerii sau al altor terapii somatice. Această analiză ne oferă accentul și încrederea necesare pentru a restabili acest echilibru prin continuarea studiilor atente asupra intervențiilor prin atingere", a spus ea.