Tenorul Marius Vlad Budoiu: "Wagner rămâne iubirea mea cea mare". Artistul va susţine un recital de lieduri la Ateneu

Sambata, 14 Martie,  de la ora 19.00, la Sala mare, tenorul Marius Vlad Budoiu şi pianistul Horea Haplea  vor susţine la Sala Mare a Ateneului Român un recital cu lucrări de George Enescu, Richard  Wagner, Richard Strauss şi Alban Berg.

Cu roluri de primă mărime de operă, repertoriu vocal-simfonic şi cameral (mai mult de 120 de titluri!), Marius Vlad Budoiu este unul din cei mai apreciaţi tenori români, oferind, cu fiecare apariţie, interpretări memorabile. Muzician de aleasă formaţie şi interpret sensibil, el se face remarcat în orice context, ca un artist deosebit.

A absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, şi a studiat cântul cu tatăl său, baritonul Ion Budoiu, cu mezzosoprana Edita Simon şi cu basul Gheorghe Roşu. Revine acum la Bucureşti pentru un recital de lieduri care propune, îndrăzneţ, pagini semnate de George Enescu, Richard Wagner, Richard Strauss şi Alban Berg.

Recital vocal Sambata, 14 Martie 2015, 19:00 - 21:00

Sala mare

MARIUS VLAD BUDOIU - tenor
HOREA HAPLEA - pian
Program
George Enescu - 7 Cântece pe versuri de Clément Marot
Richard  Wagner - Wesendonck Lieder
Richard Strauss - 4 Lieduri
Alban Berg - 7 Frühe Lieder 

„Acum 30 de ani (atât de repede au trecut!!!) am început să studiez cântul cu tatăl meu. Liedurile lui Enescu au fost între primele pe care le-am abordat. Pe atunci nu înţelegeam mare lucru, dar am rămas cu ele în suflet. Enescu s-a maturat în mine ca un vin vechi într-un budoi (!!!) din lemn pe  care îl îmbrăţişează cu drag. Apoi, de-a lungul anilor, am trecut prin tot felul de etape, care m-au făcut să îl iubesc pe Richard Strauss, apoi pe Richard Wagner şi chiar pe Alban Berg. Nu sunt un ipocrit, deci nu voi spune că îmi place tot Berg sau tot Strauss sau tot Wagner.

Dar liedurile acestea sunt de-a dreptul minunate. Am vorbit cu oameni care mi-au spus ”mi-am schimbat părerea despre Berg” şi le-am spus că greşesc. Aceste lieduri sunt frumoase. Şi probabil că Berg chiar s-a dezis de ele ulterior. Pentru că sună prea bine... Wagner rămâne iubirea mea cea mare şi Strauss mă umple pe deplin... Tot programul este conceput să placă. Nu am pus nici o piesă care să nu fie accesibilă. Sper să placă tuturor... Pentru publicul clujean am pus la dispoziţie şi traducerile. E greu să urmăreşti o oră şi jumătate un film la care nu ai traducere... Cealaltă soluţie ar fi să închidem ochii şi să ne lăsăm purtaţi pe aripile muzicii...”, spune tenorul Marius Vlad Budoiu.

Tenorul Marius Vlad Budoiu a debutat la 21 de ani cu lucrarea "Simfonia a IX-a" de Beethoven, la Filarmonica din Târgu-Mureş, apoi, în repertoriul de operă, în rolul Lenski (Evgheni Oneghin), la Opera Maghiară din Cluj. Primele roluri pe scena Operei Române din Cluj au fost Rodolfo (i de G. Puccini) şi Alfredo (La Traviata de G. Verdi). Cu rolul Tamino (Die Zauberflöte de W. A Mozart) şi-a făcut debutul pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, în 1996.
Fiind un foarte bun muzician şi stăpânind bine germana, franceza, engleza şi italiana, a fost solicitat pe toate scenele lirice şi de filarmonică din ţară, şi apare de ani buni pe scenele din străinătate, unde s-a remarcat prin calitatea vocală şi profesionalism. A cântat în sute de concerte şi spectacole, pe scene din Anglia, Franţa, Spania, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Elveţia, Bulgaria, Rusia, Serbia, Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia şi Japonia.
Tenorul Marius Vlad Budoiu a abordat o largă paletă repertorială, de la lucrări ale lui Händel şi creaţii mozartiene la lucrări ale secolului XX şi producţii ale unor autori moderni. În ultimii ani a abordat repertoriul dificil pentru tenor dramatic, devenind singurul român care la această oră are în repertoriu Otello (Otello), Calaf (Turandot), Samson (Samson et Dalila), Don Alvaro (La Forza del Destino), Tannhäuser (Tannhäuser), Lohengrin (Lohengrin) şi Tristan (Tristan şi Isolda). Anul 2013 îl găseşte pe tenorul Marius Vlad Budoiu în plin avânt profesional, el apărând sub bagheta maestrului Daniel Barenboim la Opera de Stat din Berlin, la Teatro alla Scala din Milano şi la Festivalul Proms, la Royal Albert Hall, la Londra. Între colaboratorii de renume ai tenorului enumerăm pe Rafael Frühbeck de Burgos, Peter Ruzicka, Gennady Rozhdestvensky, Antonio Pappano, Marek Jankovski, Friedrich Haider, Cristian Mandeal. A colaborat cu Filarmonica din München, Filarmonica din Hamburg, Staatskappelle Berlin, Berliner Symphoniker, Staatskappelle Dresden, Santa Cecilia din Roma, cu operele din Bucureşti, Bratislava, Budapesta, Scala din Milano, Staatsoper din Berlin, Freiburg, Marseille, Toulon şi multe altele.

Pianistul Horea Haplea a studiat la Alba Iulia cu prof. Cristina Munteanu şi la Liceul de Muzică “Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca cu prof. Gerda Türk. În 2004 a absolvit Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Facultatea de Interpretare, specializarea Pian la clasa prof. Daniel Goiţi şi  prof.Cipriana Gavrişiu şi Facultatea Teoretică, specializarea Dirijat vocal-simfonic la clasa prof. Florentin Mihăescu. În 2006 a absolvit masteratul de interpretare pian la clasa prof. Daniel Goiţi şi prof. Adriana Bera. O serie de personalităţi muzicale l-au îndrumat în diferite specialităţi, precum Ferdinand Weiss (citire de partituri, analiză interpretativă comparată), Tudor Jarda (armonie) sau Peter Szegö (contrapunct, compoziţie).
Horea Haplea a fost premiat la concursuri naţionale şi internaţionale de interpretare, iar activitatea sa artistică include un număr impresionant de apariţii în recitaluri şi concerte. A colaborat ca solist cu orchestrele filarmonicilor din ţară şi a susţinut recitaluri de pian şi recitaluri camerale. Pianistul are o susţinută activitate concertistică  şi în străinătate. În 2012, Horea Haplea a obţinut titlul de doctor în muzică cu teza Aspecte ale stilisticii interpretative în Concertele pentru pian de Ludwig van Beethoven, avându-l îndrumător pe prof. univ. dr. Adrian Pop. În prezent este lector dr. la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca (disciplinele acompaniament canto şi acompaniament lied-oratoriu) în cadrul Departamentului de Canto şi Artă Scenică.