Pavilionul României, în top 10 la Bienala de Artă de la Veneţia
0Pavilionul României de la Bienala de Artă de la Veneţia, unde este expus proiectul „Tu eşti un alt eu - O catedrală a corpului” al Adinei Pintilie, ocupă locul 9 în topul celor mai bune pavilioane naţionale, clasament realizat de site-ul de specialitate artnews.com.
Când a câştigat cel mai mare premiu al Festivalului de Film de la Berlin în 2018, „Touch Me Not” a Adinei Pintilie a polarizat criticii prin portretizarea formelor necosmetizate ale sexualităţii persoanelor cu dizabilităţi, reprezentate rar pe ecran.
Pintilie a revenit la această caracteristică cu un succes mult mai mare pentru Pavilionul României, care marchează următoarea etapă a proiectului său de cercetare multi-platformă asupra intimităţii iniţiat de artistă în 2010 şi lansat public în 2018 cu lungmetrajul „Touch Me Not”.
Unul este plasat pe mai multe ecrane într-o cameră cu pereţi reflectorizaţi, celălalt pe un echipament de cameră dintr-o galerie adiacentă. Acordând o atenţie atât de mare persoanelor cu dizabilităţi şi în mare parte non-heterosexuale, Pintilie intenţionează să promoveze o definiţie mai extinsă a intimităţii şi o empatie mai mare între intervievaţii ei şi spectator, un dispozitiv subliniat prin faptul că subiecţii se uită direct la privitor.
„În general, îmi place corpul meu aşa cum este”, spune un bărbat cu atrofie musculară spinală. „Este un cadou”.
În timp ce majoritatea vizitatorilor vor participa doar la pavilionul Giardini, cea mai bună parte a acestei expoziţii este de fapt găzduită în cealaltă parte a oraşului, în Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetări Umanistice.
Lucrarea care nu poate fi ratată este o piesă VR în care spectatorului i se permite să privească, să atingă şi chiar să vadă prin ochii subiecţilor lui Pintilie.
Pavilionul Franţei se află în fruntea clasamentului. Zineb Sedira şi-a concentrat expoziţia pe mişcarea de a obţine independenţa pentru Algeria, aşa cum s-a manifestat în filmele anilor 1960. Subiectul este un material ameţitor, deşi Sedira a abordat-o într-un mod care se simte în mare parte accesibil. Acest pavilion prezintă decoruri inspirate din filme precum „The Stranger” (1967) al lui Luchino Visconti şi „F for Fake” (1973) al lui Orson Welles, împreună cu un film despre creaţia şi arta proprie a lui Sedira, legat de cercetările pe care le-a compilat în timpul acestei expoziţii.
Topul este completat de Australia (10), Brazilia (8), Portugalia (7), Letonia (6), Mexic (5), Marea Britanie (4), Statele Unite (3) şi Sami (2).
Bienala de Artă de la Veneţia este un eveniment internaţional de mare prestigiu ce ilustrează un dialog cultural de amploare între sute de artişti din 80 de ţări şi publicurile acestora, dialog menit să reitereze importanţa libertăţii de exprimare şi rolul unificator al culturii. Anul 1907 a marcat prima participare a României la Bienala de Artă de la Veneţia, când statul român a adus în atenţia publicului două lucrări ale artistului Frederic Stork, renumit sculptor român. Mai recent, amintim prezenţe ale artiştilor precum Geta Brătescu, în 2017 sau Adrian Ghenie, în 2015.
Tema expoziţiei din acest an este „The milk of dreams” şi pune în prim-plan reprezentarea corpurilor şi metamorfozele acestora, relaţia dintre indivizi şi tehnologii sau legătura dintre corpuri şi Pământ.