Cea mai veche revistă culturală din România aniversează 185 de ani de la prima apariţie

Cea mai veche revistă culturală din România, „Foaie pentru Minte, Inimă şi Literatură”, aniversează 185 de ani de la prima apariţie, eveniment care va fi marcat în cadrul unei conferinţe despre cultură şi publicitate.

„Cea mai veche revistă culturală din România va intra în nou tipar şi pe canalele online, mijloace de comunicare pe care nici George Baritz, nici Mureşanu, nici Heliade Rădulescu nu şi le imaginau; drept este că nici noi, acum 18 ani... nu 185 ani!”, arată organizatorii.

„Cultura publicităţii versus Publicitatea Culturii” va fi prima conferinţă dintr-o serie întreagă de evenimente. Aceasta va avea loc sâmbătă, 3 octombrie, începând cu ora 12.30, pentru a marca 185 de ani de la prima apariţie a celebrei reviste culturale „Foaie pentru Minte, Inimă şi Literatură”.

Invitaţii vor fi realizatorul şi prezentatorul TV Andi Moisescu, Bogdan Naumovici, cel mai cunoscut om de publicitate din România şi Creative Director la Leo Burnett Romania, şi Dragoş Vasile, producător al emisiunii Apropo TV.

Evenimentul va fi moderat de jurnalista Diana Popescu, realizatoarea emisiunii Digicult, şi Aurel Mitran, impresar şi producător de spectacole.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’ Casa Moişeni

Conferinţa va fi transmisă live pe canalele de Youtube şi Facebook „Foaie pentru Minte, Inimă şi Literatură”.

Foaie pentru minte, inimă şi literatură a fost o revistă românească cu caracter cultural, supliment al Gazetei de Transilvania, apărută la Braşov între 2 iulie 1835 şi 24 februarie 1865 (cu unele întreruperi). La 1 ianuarie 1838 a apărut sub denumirea Foaie literară, ca la 2 iulie să revină la denumirea completă.

Publicaţia a avut un mare rol în dezvoltarea culturii româneşti progresiste. În paginile ei au fost dezbătute, dintr-un unghi de vedere în general iluminist, chestiuni ca: emanciparea culturală şi politică a poporului român, ridicarea lui economică, rolul educativ şi cetăţenesc al teatrului, necesitatea unei bune organizări a învăţământului, lupta pentru unitatea şi cultivarea limbii şi pentru propăşirea literaturii originale, stimularea culegerilor folclorice, etc.

Revista a dus o îndrăzneaţă campanie împotriva despotismului, în numele ideilor generoase, şi a salutat cu entuziasm revoluţia de la 1848. Au colaborat la ea personalităţi din toate provinciile locuite de români: Ion Heliade-Rădulescu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Ion Ionescu de la Brad, Andrei Mureşanu, iar difuzarea ei peste munţi s-a realizat de librarul Iosif Romanov din Bucureşti.