Video Ce găsesc turiștii pe Transalpina, Drumul regelui. Locurile idilice văzute de pe șoseaua unicat VIDEO

Accesibilă pe întreg traseul doar câteva luni pe an, degradată pe unele creste din Munții Parâng, Transalpina (Drumul Național 67C) a devenit unul dintre cele mai populare drumuri montane din România.

Drumul din Munții Parâng traversează valea Lotrului, într-un ținut sălbatic, aflat la marginea a cinci județe: Hunedoara, Sibiu, Alba, Vâlcea și Gorj. Transalpina se numără printre cele mai faimoase drumuri montane din România.

Restricții pe Transalpina

Cel mai spectaculos sector al DN 67C, de circa 30 de kilometri, între Rânca și Obârșia Lotrului (video), a fost redeschis circulației rutiere de la 1 iunie 2024, însă pentru siguranța celor care îl tranzitează, administratorii drumului au impus măsuri stricte de trafic.

„Sectorul de drum montan dintre Rânca și Curpăt al DN67C (Transalpina) se redeschide pe timpul zilei, în intervalul orar 08:00 - 18:00. În afara acestui interval orar, accesul este interzis din cauze obiective care țin de specificul acestei zone montane aflate la mare altitudine. De asemenea limita de viteză pe acest sector de drum este de maximum 30 km/oră iar accesul autoturismelor cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone este interzis. Respectarea acestor restricții este obligatorie pentru evitarea unor evenimente periculoase și pentru deplasarea în condiții de siguranță”, informa, recent, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (CNAIR).

Unul din cele mai spectaculoase drumuri montane din România

Un alt lucru care îi conferă Transalpinei statutul de drum unicat în România este înălțimea pe care o atinge.

Șoseaua din Munții Parâng (video) urcă până la peste 2.000 de metri, deasupra căldărilor glaciare și a pășunilor alpine, iar priveliștile oferite călătorilor sunt spectaculoase. În această perioadă, nu doar turiștii animă Transalpina.

Din loc în loc, urcând din valea Lotrului spre Pasul Urdele (2.145 metri) - cel mai înalt punct traversat de Transalpina, călătorii întâlnesc o mulțime de turme de oi, însoțite de viguroșii câini ciobănești, dar și vite și cai, animale lăsați să cutreiere pășunile.

Câteva stâne pitorești, depărtate de șosea, împodobesc văile, în timp ce la înălțimi, petecele de zăpadă din locurile umbroase încă rezistă verii. Pe marginea șoselei, alte stâne, mai moderne, au devenit popasuri pentru drumeți, iar cei care se opresc aici sunt invitați la porții de mâncare tradițională pastorală. Unii călători preferă să rămână peste noapte, la popasuri ori cu cortul.

De obicei, Transalpina rămâne accesibilă turiștilor, doar până în perioada octombrie - noiembrie, când înghețul și primele ninsori cresc riscul producerii accidentelor.

Cum ajungi pe Transalpina

Drumul Național 67C străbate pe creste Munţii Parâng, de la Novaci (Gorj) până la Sebeş (Alba), pe o lungime de aproape 148 de kilometri. Pe sectorul cel mai spectaculos, între Obârșia Lotrului și Pasul Urdele, șoseaua a fost asfaltată în anii 2000, însă a rămas acoperite cu marcaje galbene, specifice drumurilor aflate în șantier.

Mai sunt necesare lucrări de creștere a gradului de siguranță, dar și de reparații, pentru că în zonele de creastă și pe serpentine, au apărut numeroase denivelări și crăpături în asfalt.

Cei care aleg să intre pe Transalpina, dinspre Valea Jiului, traversează Cheile Jiețului din Hunedoara (video), o zonă spectaculoasă de pe Drumul Național 7A, Petroșani - Obârșia Lotrului.

Cheile Jiețului din Hunedoara se întind pe o suprafață de circa zece hectare, la poalele Munților Parâng și Șureanu, în apropiere de orașele Petrila și Petroșani.

„Rezervația naturală Cheile Jiețului din Hunedoara, de 11 kilometri lungime, cu stânci abrupte, cascade, trasee montane, drum ce permite accesul spre Transalpina, este puțin circulată și explorată, iar în zonă se pot descoperi inclusiv peșteri noi”, informează Primăria Petrila.

Cum a fost construită Transalpina - Drumul regelui

Transalpina, drumul care traversează Carpații, prin munții Parâng, a devenit în ultimii ani o atracție turistică populară, iar legendele s-au înmulțit pe seama lui.

Unii autori i-au găsit origini antice, arătând că ar fi fost clădit de romani, în timpul războaielor de la începutul secolului al doilea, lucru nedocumentat științific. Alți autori au numit-o Poteca dracului, susținând că ar fi fost amenajată încă din urmă cu peste două secole, din contribuțiile localnicilor din satele aflate în împrejurimi. Până la începutul secolului XX, drumul de munte prin trecătoarea Urdele, extrem de anevoios și periculos era folosit doar de ciobanii aflați în transhumanță și mai puțin de trupele militare antrenate pe munte.

A fost amenajat ca drum montan în anii ’30, odată cu înființarea primelor cabane de la Rânca.

Regele Carol al doilea a inaugurat începerea lucrărilor de modernizare a traseului de creastă al Transalpinei, care ducea spre noul complex turistic. În deceniile următoare, Transalpina și-a câștigat numele de Drumul Regelui, iar cel mai adesea era folosit de ciobani din regiunea Sibiului și de vânători. Transalpina a fost asfaltată complet abia la sfârșitul anilor 2000, însă lucrările de modernizare a șoselei montane nu sunt finalizate în unele porțiuni.