Ion Dichiseanu, românul care a iubit-o pe Sara Montiel
0Actriţa spaniolă Sara Montiel, care a încetat din viaţă la vârsta de 85 de ani, a trăit o frumoasă dar imposibilă poveste de dragoste cu actorul român Ion Dichiseanu. Iubirea lor a ars intens timp de trei luni, perioadă în care Sarita Montiel s-a aflat în România, la jumătatea anilor ’60.
Cei doi s-au întâlnit prima oară în 1966, în Liban, la Festivalul de teatru de la Beirut, şi s-au revăzut un an mai târziu, când Sara Montiel a fost invitată să susţină câteva concerte în România. Deşi actriţa spaniolă era cu şase ani mai mare decât Dichiseanu, diferenţa de vârstă nu a fost o piedică.
„Înainte de venire, a spus: «Vreau să mă prezinte John Dickson». «N-avem noi aicea niciun John Dickson, de unde John Dickson, doamna Sara?!», îi spun băieţii de la Securitate. «A fost la festival, anul trecut, la Beirut, brunet, cu ochi albaştri, înalt, frumos», spune ea. «Mă, ce să vezi, ăsta trebuie să fie Ion al nostru, mă», îşi dau ei seama. Mă sună: «Maestre, ştiu c-aţi fost în delegaţie. A venit nebuna şi nu vrea decât dumneata s-o prezinţi. Îţi spunea John Dickson?». «Da, da, eu sunt. Dar nu pot, am spectacole. » «Hai, vino, domnule, că te scutim de spectacole! » E, şi m-am prezentat acolo, ne-am văzut, ne-am îmbrăţişat. A avut în total 12 spectacole şi, la fiecare, îi duceam un boboc de trandafir roşu şi-l puneam în păr. Tot show-ul şi-l făcea cu trandafirul meu“, a declarat actorul pentru „Adevărul“.
„Eram cu Sarita Montiel, când am fost să filmez «Tunelul», o coproducţie cu ruşii, pe Valea Oltului. Trecând prin Piteşti, ca să ajung la Călimăneşti, unde era colectivul de actori, am luat-o cu mine şi pe sora mea, Eugenia - Euhenia, cum pronunţa Sarita. Am fost în trecere şi am plecat foarte repede, am zis hai să meargă şi soră-mea cu Sarita. Când am ieşit, se adunase toată Calea Bucureştilor, era mai ceva ca la manifestaţiile lui Ceauşescu - miliţieni peste tot, iar femeile săreau să îi pupe mâna. Nouă ne-au rezervat Vila Florilor, ziua filmam, iar seara mergeam la restaurant. Sarita, la restaurant, şi-a pus o rochie de seară. Eugenia a venit aşa cum era. Când a văzut-o, Sarita s-a schimbat şi ea, într-un costum de zi, ca să n-o umilească. Alt amănunt: când dădea autografe, făcea un semn, ca o cruce, şi apoi dădeam şi eu autograf. Să nu mă simt în inferioritate. Aceste gesturi spuneau multe şi despre frumuseţea ei interioară“, a povestit actorul într-un interviu pentru „Adevărul“.
Cucerită de Ion Dichiseanu, diva spaniolă a stat trei luni în România, în loc de 12 zile, cât a avut concerte. „M-a sunat şeful de cabinet al lui Franco. Băieţii noştri de la Securitate oricum mă urmăreau. După ’90, nişte generali ieşiţi la pensie mi-au arătat fotografii cum mă urmăreau. Ce să divulg? Cum se derulează scenariul? Şi înainte de a pleca, Sarita îmi propune: „Am vorbit cu producătorul să joc în filmul «Gitana» („Ţiganca») după Cervantes. Eu joc rolul principal, tu eşti Ţiganul. Şi mă duc la Suzie Quatro, cum îi ziceam noi Suzanei Gâdea: «Uitaţi, am propunerea». «Nu, tovarăşul, trebuie să întrunim consiliul». «Uitaţi tovarăşa, am contractul de un milion de dolari, jumătate ia statul român. Statul nu dă nimic, are doar de câştigat». Şi nu v-au dat viză? Nu! Nu ceream statului niciun leu, ci doar o ştampilă pe paşaport“, a mai dezvăluit actorul.