SONDAJ Un român din trei ar vota noul partid de dreapta
0Partidul rezultat din fuziunea dintre PNL şi PDL ar fi votat de 29,8% din electorat, arată un sondaj realizat de INSCOP Research
Alianţa dintre PNL şi PDL, care, conform planului, urmează să se concretizeze într-un singur mare partid de dreapta, numit tot PNL, pare că îşi atinge scopul electoral: comasarea electoratelor. Dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, un partid format din fuziunea PNL şi PDL ar obţine 29,8% din totalul voturilor, arată un sondaj realizat de INSCOP la comanda ziarului „Adevărul“. Chiar dacă se apropie de 30%, noul partid de dreapta este încă departe de alianţa de stânga. PSD, împreună cu partidele- breloc PC şi UNPR, ar strânge 43, 5% din voturi, într-o confruntare pentru alegerile parlamentare. Pe locul trei s-ar situa PMP, cu 7%, semn că partidul condus de Elena Udrea şi îndrumat politic de Traian Băsescu a stagnat. Singurul partid care ar mai trece pragul electoral ar fi UDMR, cotat la obişnuitul 5,4%, în timp ce partide ca Forţa Civică (3, 6%), neabsorbit încă de PDL, PRM (3,3%), PPDD (2,8%) şi PNŢCD (1,2%) ar intra abia în marja de eroare. Cifrele sunt calculate pe 63,2% din totalul eşantionului, reprezentând persoanele care au indicat o opţiune pentru un partid.
Bătrânul PNL, în creştere
Sociologii de la INSCOP Research au măsurat şi separat intenţia de vot pentru cele două mari partide de dreapta: PNL şi PDL. Concluzia este următoarea: liberalii au crescut semnificativ, în timp ce viitorul partid-frate, PDL, a stagnat. Dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, PNL ar obţine 19,3%, cu mai bine de patru procente peste scorul obţinut la alegerile europarlamnetare. Dacă liberalii, luaţi separat, ar atinge pragul de 20%, democrat-liberalii lui Vasile Blaga, cu 12%, au coborât puţin sub pragul înregistrat la scrutinul european. Cu sau fără fuziunea partidelor de dreapta, sondajul arată că alianţa de stânga, ce gravitează în jurul PSD, sare puţin peste pragul de 40%. În acest caz, cu PNL şi PDL luate separat, PSD ar obţine 42, 4% din voturi, acelaşi procent pe care l-a obţinut la europarlamentare în urma redistribuirii.
„Câştigarea scrutinului pentru Parlamentul European de către Alianţa PSD-UNPR-PC ar fi putut influenţa intenţia de vot ca urmare a fenomenului asocierii cu câştigătorul alegerilor recente“, arată analiza INSCOP. La polul opus, clasamentul rămâne neschimbat: PMP ar strange 7,5%, UDMR, tradiţionalul 5, 4%, în timp ce Forţa Civică, PRM şi PPDD, ajuns la un minim istoric de 2,8%, n-ar intra în Legislativ.
Nici de stânga, nici de dreapta
În ceea ce priveşte identificarea ideologică, 40,3% din populaţie nu se consideră ca aparţinând unei familii de valori politice. Un procent identic de respondenţi au o opţiune ideologică bine definită, jumătate declarându-se mai degrabă de stânga (20,3%), iar cealaltă jumătate declarându-se mai degrabă de dreapta (20%). Totuşi, 9,2% declară că nu ştiu ce înseamnă „de stânga“ sau „de dreapta“. „Datele relevă faptul că doar 2 din 5 români se identifică cu un bazin ideologic. Procentul de 40,3% corespunde în linii mari bazinului de populaţie care participă de regulă la alegerile parlamentare (aproximativ 40%). 60% din populaţie, deşi nu o recunoaşte deschis, nu are o identificare ideologică şi implicit partizană foarte clară, fiind mai degrabă populaţia implicată marginal în viaţa politică“, spune Remus Ştefureac, director INSCOP. Sondajul a fost realizat în perioada 1 - 6 iulie, pe un eşantion de 1.055 de persoane. Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 75 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate). Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Votul obligatoriu, da şi nu
Ipoteza introducerii votului obligatoriu împarte românii în două tabere relativ egale. 44,6% sunt de acord cu votul obligatoriu deoarece consideră că dacă vin mai mulţi oameni la vot se pot schimba lucrurile în bine. Pe de altă parte, 41,7% nu sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu deoarece consideră că actuala clasă politică nu poate schimba lucrurile în bine. 13,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare. „Ratele foarte scăzute de participare la vot, în special la alegerile parlamentare, reprezintă un fenomen îngrijorător pentru tânăra democraţie românească. Ipoteza introducerii votului obligatoriu poate fi o soluţie compensatorie, dar ea nu poate funcţiona în lipsa unui proces de primenire a clasei politice. Altfel, există riscul major ca măsura să fie percepută drept încercare de legitimare forţată a unei clase politice cu probleme de credibilitate, ceea ce se va traduce, în final, într-o delegitimare şi mai mare a întregului regim democratic românesc“, analizează Remus Ştefureac.
[<a href="//storify.com/Alinavasile123/sondaje-inscop" target="_blank">View the story "Sondaje INSCOP " on Storify</a>]