Politicienii încep anul 2019 cu salarii şi mai mari. Ce indemnizaţii vor avea Iohannis, Dragnea, Dăncilă, Tăriceanu şi Iordache
0Parlmentarii, membrii Guvernului, preşedintele ţării, dar şi aleşii locali vor avea salarii mai mari cu aproape 10% de la 1 ianuarie, şeful statului ajungând la 24.960 de lei, iar premierul la 23.920 de lei.
Demnitarii români, fie că au fost aleşi de electorat, fie că au fost numiţi în funcţii, vor avea salarii brute mai mari de la 1 ianuarie 2019, în condiţiile în care indemnizaţiile lor se raportează la salariul minim pe economie, care de la începutul anului creşte de la 1.900 de lei la 2.080 de lei.
Cel mai mare salariu de politician rămâne cel al şefului statului, Klaus Iohannis. În urma creşterii salariului minim, indemnizaţia netă a preşedintelui a ajuns la 24.960 de lei, cu 2.160 de lei mai mult faţă de cât încasează în prezent. A doua indemnizaţie ca valoare e cea a prim-ministrului, a preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a şefului Senatului. Viorica Dăncilă, Liviu Dragnea, respectiv Călin Popescu-Tăriceanu vor avea o leafă de 23.920 de lei lunar, în timp ce viceprim-miniştrii, cum e cazul Graţielei Gavrilescu, Anei Birchall şi Viorel Ştefan, vor avea o indemnizaţie netă de 22.256 de lei, cu aproape 2.000 de lei mai mult decât aveau.
Iordache şi Nicolicea, câte 22.000 de lei
Vicepreşedinţii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor vor lua tot 22.256 de lei, la fel ca viceprim-miniştrii. Printre persoanele care vor avea o asemenea indemnizaţie sunt Florin Iordache, ales care în perioada în care era ministru al Justiţiei a dat Ordonanţa de Urgenţă 13, şi Eugen Nicolicea, unul dintre autorii modificărilor controversate ale legislaţiei penale în Parlament.
Carmen Dan, Eugen Teodorovici, Teodor Meleşcanu şi ceilalţi miniştri vor avea o indemnizaţie de 21.840 de lei, aceasta fiind crescută de la 19.950 de lei. O leafă apropiată de a lor, adică 20.800 de lei pe lună vor lua liderii grupurilor parlamentare. În această categorie intră Şerban Nicolae (PSD), Raluca Turcan (PNL), Daniel Suciu (PSD), Dan Barna (USR) sau Varujan Vosganian (ALDE). În schimb, deputaţii şi senatorii simpli, aşa cum e cazul majorităţii celor din Parlament, vor avea de acum înainte o indemnizaţie netă de 18.720 de lei, aceasta fiind crescută de la 17.100. Raportarea la salariul minim se face şi când e calculată suma forfetară a fiecărui parlamentar , potrivit Regulamentului comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, fiecare ales având dreptul la cel puţin o indemnizaţie şi jumătate brută din venitul încasat, aceşti bani fiind pentru întreţinerea birourilor parlamentare din teritoriu.
Aleşii locali beneficiază şi ei de măriri
Schimbarea cuantumului indemnizaţiilor va fi posibilă şi în cazul salariilor luate de aleşii locali. Cea mai mare indemnizaţie a unui ales local o va lua primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, cea care va avea un venit ne de 20.800 de lei, mai mare cu 1.900 de lei. Aceasta e urmată de preşedinţii de consilii judeţene, primarii de sectoare sau cei ai municipiilor reşedinţă de judeţ şi viceprimarii Capitalei, aceştia având un indemnizaţie de 18.720 de lei.
Primarii oraşelor cu peste 100.000 de cetăţeni vor avea o indemnizaţie de 15.600, în timp edilii de localităţi urbane cu un număr de cetăţeni între 50.000 şi 100.000 vor avea o leafă de 14.560 de lei. Pe de altă parte, primarii de comună vor avea indemnizaţii nete cuprinse între 8.320 de lei şi 12.480 de lei în funcţie de numărul de locuitori pe care îl au.
Problema plăţilor
Însă edilii de la sate şi oraşe vor trebui să suporte din propriile bugete creşterile salariale, iar asta în condiţiile în care nu au rezolvat încă problema banilor pe care îi primesc din impozitul pe venit. Redus de la 16% la 10% în ianuarie 2018, sumele care reveneau primăriilor din impozitul pe venit au scăzut drastic, această scădere fiind compensată de Guvern prin alocări periodice de bani către administraţia locală. Reprezentanţii asociaţiilor care reprezintă localităţile au început negocierile cu Guvernul pentru transferarea 100% a impozitului pe venit către teritoriu, nu 71,5%, cât e acum, însă până în prezent nu sunt semne că se va ajunge la rezolvarea problemei în favoarea aleşilor locali.