Ordonanța austerității. Semnal de alarmă privind consecințele aplicării reformei bugetare în zona culturii

Culturalia, sindicatul angajaților din Ministerul Culturii, a depus un memoriu la șefa instituției, Raluca Turcan, care să fie prezentat mai departe colegilor din Guvern, făcând inventarul tuturor problemelor legate de aplicarea ordonanțe privind reforma bugetară.

O primă problemă semnalată este decentralizarea Direcțiilor Județene de Cultură și a Direcției pentru Cultură a Municipiului București. „O astfel de măsură va crea un conflict de interese, pentru că autoritățile publice locale au, de multe ori, propriile proiecte imobiliare, cu beneficii directe. Asta va duce la distrugerea clădirilor de patrimoniu, fără să se facă vreo economie semnificativă la bugetul de stat“, arată reprezentanții sindicali.

O problemă este că, prin decentralizare, Ministerul Culturii nu va mai putea să implementeze politici de reglementare, salvare sau promovare a patrimoniului cultural, fiind lăsat fără instrumentele legale în teritoriu. O altă consecință este faptul că ar urma să se ajungă la o aplicare neunitară a legislației în vigoare a patrimoniului arheologic, dat fiind că nu va mai fi o entitate care să arate calea comună.

Un alt argument este faptul că România a mai gestionat deficitar zona culturală în perioada 1995-2006, când a avut atribuțiile descentralizate, fiind închise în acest interval 70% din biblioteci, iar numărul muzeelor, redus, și al școlilor de artă, la jumătate.

„Generarea unui haos total în ceea ce privește legislația referitoare la protejarea patrimoniului cultural național (se impune modificarea a cca 100 de acte normative), comparabil cu cel din 1990“, mai arată sursa citată, în memoriul lăsat ministrului Culturii.

Ce se întâmplă cu partea economică

Sunt aduse și argumente de ordin economic. „Economia la buget va fi nesemnificativă. Salariile în Direcțiile Județene pentru Cultură sunt între 2.100 de lei și 3.574 de lei net“, mai punctează Culturalia. De altfel, cheltuielile totale cu aceste direcții sunt aproximativ 2% din bugetul Ministerului Culturii, potrivit sindicatului, fiind „subfinanțat deja în raport cu nevoile efective, în condițiile în care o bună parte din sumă este asigurată din veniturile extrabugetare ale direcțiilor județene pentru cultură“.

Sindicatul a semnalat și aspecte legate de pierderea de resurse umane.  „Pierderea de către minister a puțin peste 200 de specialiști,  singurii din România, pregătiți în activități de protejare a patrimoniului cultural imobil, mobil și imaterial”, este argument al Culturalia. 

O a doua atenționare este următoarea: „Riscul ca acei peste 200 de specialiști să ajungă „pe drumuri”, ei fiind neangajabili în alte instituții, deoarece sunt specializați în acest domeniu de nișă, specific doar Ministerului Culturii, doar activității de protecție a patrimoniului cultural, diferit de orice alte domenii din administrația publică centrală, teritorială sau locală.”

Ordonanța privind reforma bugetară este discutată cu reprezentanții Comisiei Europene, nefiind încă pusă în transparență publică oficial. Miniștrii cabinetului Ciolacu discută la Bruxelles și despre reforma fiscală, dar și subiectul pensiilor speciale. Măsurile ar urma să fie agreate ulterior discuțiilor cu oficialii europeni și în coaliția de guvernare, iar apoi prezentate oficial, lucru care s-ar putea întâmpla, cel mai devreme, la începutul lunii septembrie.

Guvernul va încerca să convingă Comisia Europeană să accepte un deficit de 4,9%, cu 0,5% mai mare față de ceea ce se angajase anterior.