Oana Gheorghiu scoate din sertar documente împotriva lui Grindeanu: „Dovada minciunii”. Liderul PSD reacționează: „Nu am avizat vânzarea niciunei companii”

Oana Gheorghiu îl acuză pe liderul PSD de minciună. „Domnul Sorin Grindeanu l-a dat jos pe Ilie Bolojan pentru că acesta din urmă voia listarea companiilor de stat. Adică exact ceea ce domnul Sorin Grindeanu avizase el însuși anul trecut”, susține vicepremierul interimar. Sorin Grindeanu reacționează și spune că Oana Gheorghiu „confundă «propunere» cu «aprobare»”

Într-o postare pe Facebook cu titlul „Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu”, Oana Gheorghiu susține că liderul social-democraților a avizat anul trecut listarea la bursă a unui număr semnificativ de companii de stat, unele dintre cele mai importante din infrastructura și economia României.

În sprijinul afirmațiilor sale, vicepremierul interimar prezintă, pe aceeași platformă, un document „original”:

„Am primit acest document astăzi. Evident, am verificat autenticitatea sa și am primit confirmarea că documentul este original. Documentul cuprinde lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune. Toate aceste elemente, avizate de domnul Sorin Grindeanu”.

Lista companiilor menționate

Oana Gheorghiu enumeră companiile pentru care Grindeanu ar fi dat aviz de listare la bursă:

TAROM

Compania Națională Aeroporturi București

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A.

Societatea Carpatica Feroviar România S.A.

Compania Națională Aeroportul Internațional Timișoara Traian Vuia

În același document, spune ea, sunt propuse și alte companii strategice:

CEC Bank

Poșta Română

Loteria Română

Imprimeria Națională

Eximbank

Romarm

Cuprumin

Societatea Națională a Sării Salrom

ROMGAZ S.A.

OIL Terminal S.A.

Complexul Energetic Oltenia

ELCEN

CNAIR

Uzina Termoelectrică Midia

SN a Apelor Minerale

Vicepremierul interimar afirmă că documentul avizat de Grindeanu conține justificări clare pentru listarea companiilor de stat. 

„Ce mai zice documentul? Că listarea companiilor de stat este recomandare OECDCă e obiectiv asumat prin PNRR. Că e necesară pentru atingerea jalonului 443. Că trebuie selectați intermediari autorizați, adoptate hotărâri de guvern, pregătite ofertele publice Așadar, domnul Sorin Grindeanu l-a dat jos pe Ilie Bolojan pentru că acesta din urmă voia listarea companiilor de stat. Adică exact ceea ce domnul Sorin Grindeanu avizase el însuși anul trecut. Astăzi, domnul Sorin Grindeanu este propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru”, încheie Oana Gheorghiu.

Reacția lui Sorin Grindeanu: „Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare»”

Liderul PSD a reacționat la acuzațiile Oanei Gheorghiu. Grindeanu susține că postarea vicepremierul interimar se bazează pe o interpretare eronată a documentului invocat.

„Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan”, a scris Grindeanu, miercuri seara, pe Facebook.

Grindeanu spune că documentul conține trei liste diferite și că lista prezentată de Gheorghiu ar fi fost doar una preliminară:

„Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură”, precizează liderul PSD, enumerând:

„Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5–6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie”.

„Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6)”.

„Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, «Concluzii») — trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România.”

Sorin Grindeanu spune că numeroase companii menționate de Gheorghiu nu apar în lista finală:

„TAROM nu este în lista finală. Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală. Aeroportul Timișoara nu este în lista finală. CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. Sunt propuneri respinse”.

„Nu am avizat vânzarea niciunei companii”

Sorin Grindeanu susține că rolul său a fost strict tehnic:

„Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care analizează cadrul legal, enumeră propunerile, filtrează acele propuneri și propune Guvernului o listă scurtă de trei companii”.

Liderul PSD respinge deea că ar fi avizat listarea unor companii respinse în document:

„A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație.”

„Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu”

Iată ce argumente mai aduce Sorin Grindeanu:

„Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită: • Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea „se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare”. Adică nu acum. • TAROM (pagina 7): „nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei” prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie. • CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată — pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege.

Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale.

4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România.

⁠Jalonul 443 din PNRR — „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor” — este: • asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană, • recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului), • condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026.

Eu nu am inventat această țintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini — cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că „Grindeanu voia să vândă țara” pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută.

5. „Listare la bursă” nu înseamnă „vânzarea companiei”.

Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere: • majorare de capital social prin aport privat — statul rămâne acționar majoritar, • pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar), • în cazul Fondului Proprietatea — vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct.

6. Și, în final, o problemă cronologică pe care doamna Gheorghiu pare să o fi ratat, dar care este cea mai importantă. Memorandumul a fost inițiat de către Mihnea Claudiu Drumea-PNL.

În concluzie: Iei un document real, îl scoți din context, citezi lista pe care o respinge ca și cum ar fi lista pe care o aprobă, ignori concluziile, ignori cronologia, adaugi steaguri roșii în Facebook și aștepți reacțiile”.