Ministrul Afacerilor Interne se întâlnește miercuri cu omologul austriac. Viena se opune intrării României în Spațiul Schengen

Ministrul Afacerilor Interne se va întâlni miercuri, la Viena, cu omologul Austriac Gerhard Karner, unul dintre opozanții aderării României la spațiul Schengen.

”Totodată, precizăm că, în cursul zilei de astăzi, Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, se va întâlni la Viena cu omologul său austriac, Gerhard Karner”, anunță Ministerul Afacerilor de Interne.

La începutul lunii august, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a confirmat poziția Austriei împotriva aderării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Oficialul austriac a precizat că în prima jumătate a acestui an au fost scoși de bună voie și forțat cu 20% mai mulți străini decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai exact, Gerhard Karner a precizat că în prima jumătate a acestui an au fost scoși de bună voie și forțat din țară 5.900 de străini, cu 20% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

 „În prima jumătate a anului, mai mulți solicitanți de azil au părăsit Austria, față de noile cereri depuse pentru azil”, a declarat Karner la o conferință de presă, potrivit Euroactiv, care citează Rador.

Oficialul austriac a subliniat că aproximativ 18.500 de persoane au evitat procedura de acordare de azil și au părăsit Austria de bună voie: „Acesta este un bilanț pozitiv, dar nu este un motiv de sărbătoare, ci o obligație de a continua să lucrăm susținut în această direcție”.

Sursa citată arată că în ciuda tendinței de reducere a numărului de solicitanți de azil, ministrul de interne austriac dorește ca țara sa să continue impunerea de veto asupra aderării României și Bulgariei la Schengen. 

Gerhard Karner a subliniat că controlul la frontieră e parte din succes, fapt pentru care situația rămâne neschimbată.

Șansele de vot pentru 2023

În acest an au mai rămas nu mai puțin de trei momente când România ar putea forța un vot la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, acolo unde este dat votul prin care e permisă accederea la Spațiul Schengen. Pentru 28 septembrie, când este primul Consiliul JAI, nu există încă un program privind temele adoptate. Ultimul JAI aflat sub patronajul spaniolilor va avea loc în perioada 4-5 decembrie. Apoi, la președinția Consiliului UE urmează belgienii, de la care nici clasa politică de la București, nici oficialii de la Bruxelles nu au vreo pretenție să abordeze problematica Schengen, fiind câteva luni de campanie electorală înainte de europarlamentare. Nici prima parte a președinției maghiare, care preia în iulie 2024 șefia Consiliului UE, nu e văzută ca fereastră de oportunitate. Surse din rândul europarlamentarilor români au precizat că timp de două sau trei luni vor fi negocierile pe noul Executiv european, după alegerile din 6-9 iunie 2024.