INFOGRAFIE Noul PNL a urcat pe primul loc în sondajele de opinie

Noul Partid Naţional Liberal îşi consolidează prima poziţie în preferinţele românilor după victoria în alegeri a preşedintelui Iohannis, arată barometrul INSCOP Research realizat la comanda ziarului „Adevărul”

Primul sondaj realizat de Inscop Research în 2015 relevă modificări ale opţiunilor de vot ale românilor pentru partidele politice. Astfel, noul PNL se clasează pe primul loc cu 44,2% dintre opţiunile exprimate votanţi (în creştere faţă de decembrie 2014, când înregistra 41,7%).

Noul PNL este urmat de Alianţa PSD-UNPR-PC cu 37,4% (38,8% în decembrie 2014), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (5%) (5,1% în decembrie 2014), Partidul Mişcarea Populară cu 4% (5,6% în decembrie 2015), Partidul Liberal Reformator cu 3,3% (similar cu decembrie2014), Partidul Poporului Dan Diaconescu, care ajunge la mimimul istoric de 1,4% (2,3% în decembrie), Partidul România Mare 1,1% (1,2% în decembrie) şi PNŢCD cu 0,9% (0,6% în decembrie). Opţiunea ”Alt partid” a fost aleasă de 2,7% dintre votanţi (1,4% în decembrie 2014).

Cifrele se raportează la cei care au formulat o opţiune clară de vot şi sunt calculate pe un sub-eşantion din care au fost eliminaţi cei care au ales opţiunile ”Nu sunt hotărât”, ”Nu merg la vot”, ”Nu ştiu/Nu răspund”.

Votul pentru partide noi

În ceea ce priveşte disponibilitatea românilor de a vota un partid nou înfiinţat, sondajul relevă date surprinzătoare. Astfel, un sfert dintre români (25,9%) ar fi dispuşi să voteze un partid nou înfiinţat, iar 24% declară că nu sunt hotărâţi. Este un bazin potenţial mare care crează un orizont pozitiv pentru înfiinţarea unor noi formaţiuni politice. Evident, nu este obligatoriu ca intenţia declarată şi măsurată prin sondaj să se transforme în comportament efectiv de vot în mod automat şi în proporţii similare, dar aceste cifre rămân un reper semnificativ în acest sens.

38,4% dintre respondenţi rămân probabil fideli partidelor actuale şi declară că nu ar vota un partid nou înfiinţat.

Finanţarea partidelor

69,8% dintre români cred că partidele politice trebuie finanţate atât de la buget, cât şi din surse private. 12,4% cred că doar de la buget, iar 17,9% nu au exprimat nicio opţiune. Abordarea publicului este interesantă. Dacă dezbaterea politică din jurul finanţării partidelor se centrează pe reducerea cheltuielilor de campanie şi un mai bun control al sursei banilor implicaţi într-o campanie electorală, agenda românilor pare mult mai relaxată pe acest subiect.

Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop, oferă o posibilă explicaţie: „Probabil că romanii au un resentiment puternic faţă de eventualitatea ca partidele să pună presiune strict pe bugetul de stat şi atunci merg pe ideea că e preferabilă o varietate de surse de finanţare pentru acestea”.

Sistemul de vot

70,9% dintre concetăţenii noştri sunt de acord cu votul prin corespondenţă pentru românii din străinătate – urmare certă a evenimentelor de la alegerile prezidenţiale. 16,2% nu sunt de acord cu votul prin corespondenţă, iar 12,8% nu ştiu sau nu răspund.

De asemenea interesant, 54,2% dintre români vor revenirea la votul pe listă, 23,5% vor rămânerea la uninominal (nonrăspunsuri 22,4%). Votul uninominal, cel în care sistemul electoral românesc investise multe speranţe, a dus la sporirea numărului de parlamentari, la creşterea costului campaniilor şi la promovarea în prima linie a politicii a unor persoane nepotrivite pentru poziţia publică parlamentară. Prin urmare, după două utilizări succesive a votului uninominal (2008 şi 2012), iată că peste 50% din electorat îl consideră un experiment politic eşuat.

Conform răspunsurilor la o altă întrebare, 86,1% dintre români sunt de acord cu impozitarea suplimentară a persoanelor cu averi foarte mari (doar 9% dezacord). Opinia vine şi în contextul în care bună parte a „marilor averi” au fost implicate în cazuri de corpuţie în ultima vreme, deci percepţia publică a capitalistului cinstit şi muncitor care face ce vrea cu averea lui este cumva în pericol.

Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015, pe un eşantion de 1065 persoane, cu o marjă de eroare de ± 3%.