Directivă Europeana privind infracțiunile de corupție: Fără prag la abuz în serviciu

Ministerul Justiției a salutat publicarea Pachetului Legislativ Anticorupție, respectiv Directiva anticorupție. Ministrul a a afirmat că se bucură să constate că legislația României este în multe privințe deja armonizată cu proiectul de Directivă, inclusiv în privința abuzului în serviciu, reglementat fără un prag valoric. 

„Acest pachet legislativ anticorupție, publicat de Comisia Europeană, este un nou semnal privind actualitatea combaterii corupției în cadrul construcției europene și trebuie să fie la nivelul fiecărui stat membru, deci și al României. Mă bucur să constat faptul că legislația noastră națională este în multe privințe deja armonizată cu proiectul de Directivă, inclusiv în privința infracțiunii de abuz în serviciu, atât de discutată la noi în țară, pe care Directiva o reglementează fără prag valoric pentru întrunirea elementelor constitutive ale faptei penale și atragerii răspunderii penale”, a transmis ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, într-un comunicat de presă.

Potrivit comunicatului transmis de minister, „Ministerul Justiției a luat act de publicarea, astăzi, de către Comisia Europeană a Pachetului Legislativ Anticorupție, respectiv de Directiva anticorupție, aprobate de către Colegiul Comisarilor, și salută demersul Executivului european”.

„Directiva conține o serie de prevederi cheie pentru consolidarea mijloacelor de drept penal de combatere a corupției în funcțiile publice și private. Între acestea,  Directiva prevede o reglementare modernă a infracțiunii de abuz în serviciu, concordantă cu definiția infracțiunii de abuz în serviciu din Convenția ONU privind combaterea corupției, receptată deja în dreptul intern prin Legea 365/2004. În cadrul proiectului de Directivă anticorupție, infracțiunea de abuz în serviciu nu conține un prag valoric ca o condiție pentru întrunirea elementelor constitutive ale faptei penale și atragerii răspunderii penale”, a mai arătat sursa citată.

Ministrul a mai transmis că, „pe de altă parte, consolidarea legislației anticorupție la nivel național în fiecare stat membru și astfel în întreg spectrul statal european trebuie însoțită de o bună cooperare judiciară între statele membre europene și de respectarea ad literam a principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor definitive în domeniul dreptului penal. Sunt încă lucruri de făcut în această privință în alte state membre ale UE, din punctul meu de vedere. Este contraproductiv să zădărnicim efortul de combatere a corupției în interiorul statelor membre ale UE prin ignorarea principiului recunoașterii hotărârilor definitive în materie penală în alte state (europene)”.

„Este cunoscut faptul că România a întâmpinat în trecut dificultăți în unele cazuri de persoane condamnate penal în România, care au fugit de justiție în Italia și Grecia. Ministerul Justiției a activat încă din 2020 toate canalele diplomatice de care dispune în acest sens și va menține acest subiect inclusiv pe agenda discuțiilor bilaterale la nivelul Comisiei Europene, până la închiderea tuturor „portițelor legale” din legislația europeană și repatrierea tuturor persoanelor care se sustrag justiției, pentru a executa deciziile definitive ale instanțelor din România. Știu că este o muncă de durată, migăloasă, în care e nevoie de multă perseverență diplomatică și politică, dar nu există, în optica mea, altă cale și alt rezultat acceptabil, drept pentru care Ministerul Justiției va persevera în aceste demersuri până la rezolvarea problemelor”, a mai transmis Cătălin Predoiu.

Pachetul Anticorupţie este compus din comunicare orizontală referitoare la dimensiunile vizate și o propunere de Directivă în materie penală ce vizează, în principal, actualizarea cadrului legislativ UE în materia incriminării şi sancţionării faptelor de corupţie, dar şi o serie de măsuri de natură preventivă şi de creare a cadrului instituţional (dimensiunea internă UE). 

Pachetul conține și o propunere de Regulament privind crearea unui regim special de sancţiuni UE (dimensiunea externă UE). Potrivit sursei citate, „propunerea de Directivă în materie penală are drept obiectiv actualizarea cadrului normativ UE în materie, inclusiv prin acordarea unui caracter obligatoriu în UE a standardelor internaţionale, cum ar fi Convenţia ONU împotriva corupţiei (UNCAC)”. 

De asemenea, „stabileşte standarde minime referitoare la definiţia infracţiunilor de corupţie şi a sancţiunilor” și „instituie şi o serie de măsuri din aria de prevenire a corupţiei (campanii de informare şi conştientizare publică, programe educaţionale şi de cercetare, transparenţa în sectorul public, gestionarea conflictelor de interese, verificarea averilor demnitarilor şi funcţionarilor publici, elaborarea de planuri de acţiune, identificarea ariilor de risc, programe de formare)”.

„Sunt prevăzute şi dispoziţii referitoare la consolidarea cadrului instituţional la nivelul statelor membre, atât pe componenta preventivă, cât şi pe cea coercitivă, represivă. Propunerea conţine şi dispoziţii referitoare la competenţa jurisdicţională, cooperarea dintre autorităţile Statelor Membre, Comisiei, Europol, Eurojust, OLAF şi EPPO şi colectarea de date statistice”, iar „infracţiunile vizate prin propunere sunt: darea şi luarea de mită, atât în sectorul publiuc, cât şi în cel privat; delapidarea atât în sectorul public, cât şi în cel privat; traficul de influenţă (inclusiv cumpărarea de influenţă), abuzul în serviciu atât în sectorul public, cât şi în cel privat; obstrucţionarea justiţiei; îmbogăţirea (ilicită) din fapte corupţie”.

Ministerul a mai subliniat că „importanţa acestei propuneri derivă din vizibilitatea politică şi publică a domeniului combaterii corupţiei, domeniu ce a făcut obiectul monitorizării României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, şi constituie obiectul evaluării continue pe orizontală de către Comisie prin Mecanismul, generalizat UE, privind statul de drept”, concluzionând că „la o primă evaluare a proiectului de Directivă, se poate constata alinierea majoritară a cadrului legislativ şi instituţional naţional românesc la ceea ce propune Comisia”.

Propunerea de directivă privind combaterea corupției va fi negociată și adoptată de Parlamentul European și de Consiliu, care ar urma să discute și să adopte și noul cadru propus de sancțiuni PESC.