De ce un premier tehnocrat ar putea fi „o capcană” de scurtă durată. Analiza opțiunilor de pe masa președintelui

Președintele Nicușor Dan are în acest moment pe masă mai multe variante pentru deblocarea crizei politice generate de demiterea guvernului, inclusiv desemnarea unui prim-ministru tehnocrat, așa cum a lăsat marți de înțeles. Potrivit informațiilor noastre, cel puțin deocamdată, Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt scoși din ecuație. În acest context, „Adevărul” a analizat scenariile luate în calcul la Cotroceni cu analiștii Radu Magdin și Adi Zăbavă. 

Președintele este așteptat să convoace joi sau luni consultările oficiale cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier. Întrebat marți, într-o conferință de presă, despre variantele analizate la Cotroceni, Nicușor Dan a afirmat că nu va desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru fără să aibă garanția că acesta poate obține sprijinul necesar în Parlament pentru învestirea guvernului.

„Variante de guvern sprijinit de majoritate în Parlament sunt relativ puține, și eu nu o să fac experimente în care să propunem premieri și să-i lăsăm pe ei să vadă dacă strâng sau nu o majoritate", a declarat Nicușor Dan.

În acest moment, potrivit informațiilor noastre, se conturează patru scenarii principale pentru formarea viitorului executiv. Prima variantă vizează instalarea unui guvern minoritar de dreapta, construit în jurul acordului dintre PNL și USR, însă fără revenirea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria. A doua opțiune luată în calcul este un guvern minoritar susținut de PSD, formulă privită cu rezerve de președintele Nicușor Dan, care încearcă să evite o apropiere politică directă de social-democrați.

Un al treilea scenariu presupune refacerea actualei coaliții de guvernare, tot fără Ilie Bolojan în funcția de premier, variantă care ar putea genera tensiuni majore și chiar o ruptură în interiorul PNL. În paralel, la Cotroceni este analizată și posibilitatea desemnării unui premier tehnocrat sau chiar a unui executiv integral tehnocrat, susținut parlamentar de o majoritate politică.

Poziția lui Nicușor Dan ar putea debloca negocierile 

În privința șanselor reale de materializare a acestor variante, analistul politic Adi Zăbavă a explicat pentru „Adevărul” că influența șefului statului va înclina definitiv balanța în negocieri:

„Sincer, astăzi nu găsesc un scenariu care să se ridice deasupra celorlalte. Nu găsesc un scenariu care să devină mai plauzibil decât celelalte și totul va ține de ceea ce își doresc acești actori, în principal Nicușor Dan, pentru că va fi obligat să devină un jucător politic acum, prin această nominalizare, și mă îndoiesc că soluția de ieșire din criza politică va veni în contradicție cu ceea ce își dorește președintele. Adică nu cred că președintele ar putea să își dorească ceva și să se coaguleze o majoritate care să contrazică ceea ce își dorește președintele. În consecință, poziția și asumarea președintelui vor fi decisive în ieșirea din această criză”, a explicat Adi Zăbavă.

La rândul său, analistul politic Radu Magdin consideră că soluția finală va fi un cabinet cu susținere parlamentară largă, chiar dacă formula politică va necesita timp și compromisuri.

„Legat de scenariile cu pricina, sigur, cine dă respectivele scenarii ar trebui să justifice probabilitatea. Eu cred că cel mai probabil este un guvern politic, foarte probabil majoritar, chiar dacă majoritatea va părea de strânsură în cazul în care PSD, PNL și USR nu se pun de acord. Foarte probabil, majoritatea respectivă va fi făcută și cu UDMR-ul, care este un factor de stabilizare și de stabilitate în politica românească. Și rămâne de văzut dacă premierul respectiv va fi politic sau tehnocrat. Toate aceste lucruri vor fi discutate în perioada următoare. Eu anticipez eșecul primei runde de consultări, dar succesul unei a doua runde de consultări, pentru că nu ne putem permite să nu avem un nou cabinet cel târziu la 1 iunie, tocmai pentru a liniști piețele financiare, creditorii României, dar și economia de acasă. Deci acesta cred că este scenariul: prim-ministru politic sau tehnocrat, cu o majoritate, nu un cabinet minoritar, chiar dacă respectiva majoritate s-ar putea să apară ca de strânsură”, a explicat Radu Magdin.

„Astăzi nu putem vorbi de o majoritate parlamentară”

Adi Zăbavă atrage atenția că, în eventualitatea formării unui cabinet minoritar, profilul viitorului prim-ministru devine esențial pentru stabilitatea guvernării. În opinia sa, desemnarea unei persoane independente de structurile de conducere ale partidelor poate crea tensiuni interne și riscul unei instabilități politice accentuate, în lipsa unui sprijin politic consolidat în Parlament.

„Cred că atât în cazul unui guvern minoritar PSD, cât și în cazul unui guvern minoritar PNL, e foarte important numele premierului, pentru că știm că, de fiecare dată, funcția de premier vine la pachet cu o putere importantă. Mai ales în istoria recentă, mai ales la PSD, premierul care nu era și președintele partidului a creat ceva probleme în partid. În consecință, cred că, în ambele scenarii, dacă nu discutăm despre președinții partidelor ca fiind premieri, atunci stabilitatea guvernului și șansele guvernului de a performa vor ține foarte mult de numele celui care va conduce guvernul, de cine va fi agreat”, a explicat Adi Zăbavă.

Principala vulnerabilitate a unui executiv minoritar rămâne absența unei susțineri parlamentare stabile și predictibile. Analistul subliniază că, în acest context, promisiunile individuale ale unor parlamentari neafiliați sau ale unor grupuri conjuncturale nu reprezintă o bază suficient de solidă pentru asigurarea unei majorități la momentul învestirii, ceea ce poate amplifica riscul de instabilitate guvernamentală încă din faza de formare a cabinetului.

„Semnul de întrebare pentru un guvern minoritar astăzi este un vot primit în Parlament la momentul învestirii. Fără doar și poate, astăzi pare că nu putem vorbi despre o majoritate parlamentară. În consecință, e nevoie măcar de o majoritate de parlamentari care să voteze, la momentul potrivit, învestirea acelui guvern. Putem lua în calcul, bineînțeles, cum se discută în aceste zile, electorii liberi din Parlament, parlamentari neafiliați sau din alte grupuri politice, dar siguranța acestor voturi nu există. Pot exista promisiuni ale unor persoane fizice, care nu aduc o siguranță”, arată Adi Zăbavă. 

Un guvern tehnocrat, slab ancorat din punct de vedere politic

O altă provocare majoră o reprezintă poziționarea Partidului Național Liberal față de Ilie Bolojan. Analistul Adi Zăbavă consideră puțin probabil ca PNL să se desprindă rapid de fostul premier, apreciind că o astfel de decizie ar putea fi luată doar în condițiile unei crize politice mai profunde, care să forțeze o reașezare semnificativă a raporturilor de putere din interiorul partidului.

„Făcând asta, și-ar asuma că premierul Bolojan a avut o problemă și practic ar confirma acuzele celorlalți, inclusiv ale PSD-ului și ale moțiunii de cenzură. În principal, nu cred că PNL va rămâne la guvernare fără ca Ilie Bolojan să fie premier. Poate accepta asta doar într-o situație de criză specială, în care se trece peste foarte multe chestiuni personale și politice, doar de dragul ieșirii din criza politică. Dar astăzi nu suntem în acel scenariu. E adevărat că, deși sunt multe situații sau scenarii posibile, majoritatea nu sunt foarte probabile”, explică analistul politic. 

Scenariul desemnării unui premier tehnocrat sau chiar al instalării unui cabinet integral tehnocrat este văzut cu rezerve. Din această perspectivă, o astfel de formulă implică o ancorare politică redusă, ceea ce poate limita capacitatea executivului de a-și asigura sprijinul parlamentar necesar și de a implementa reforme consistente. În consecință, soluția este privită mai degrabă ca una de tranziție, cu eficiență discutabilă pe termen mediu și lung, în lipsa unei susțineri politice solide și stabile.

„Fără doar și poate, în momentul în care discutăm despre tehnocrați în guvern, fie la nivelul funcției de premier, fie ca miniștri, asta echivalează și cu o ancorare politică mai slabă. Și o leg în principal de instabilitate. Cred că soluția tehnocrată nu poate însemna decât o tragere de timp pe termen scurt. Cam atât, nimic în plus. Stabilitate politică e greu de crezut că poate oferi. Avem experiența guvernului tehnocrat Cioloș din 2016, care a venit ca răspuns în urma unei crize sociale, dar care, la finalul guvernării, a dus la niște alegeri atipice”, a subliniat Adi Zăbavă.