Cine sunt europarlamentarii români care au votat în favoarea căsătoriilor între homosexuali

Un raport al italianului Pier Antonio Panzeri, europarlamentar, a fost supus, recent, la vot în plenul Parlamentului European. În favoarea raportului care „ia act de legalizarea căsătoriilor sau a uniunilor civile între persoane de acelaşi sex (...), încurajează instituţiile şi statele membre să contribuie în continuare la reflecţiile asupra recunoaşterii căsătoriilor“ au votat 390 de euroaleşi dintre cei 638 prezenţi.

Astfel, 22 de europarlamentari români au votat în favoarea raportului: Victor Boştinaru (PSD, S&D), Cristian Buşoi (PNL, PPE), Andi Cristea (PSD, S&D), Mircea Diaconu (independent, ALDE), Damian Drăghici (UNPR, S&D), Vasilica Dăncilă (PSD, S&D), Doru Frunzulică (UNPR, S&D), Maria Grapini (PC, S&D), Cătălin Ivan (PSD, S&D), Monica Macovei (independent, PPE), Siegfried Mureşan (PMP, PPE), Ramona Mănescu (PNL, PPE), Dan Nica (PSD, S&D), Norica Nicolai (PNL, ALDE), Cristian Preda (independent, PPE), Ioan-Mircea Paşcu (PSD, S&D), Laurenţiu Rebega (PC, S&D), Theodor Stolojan (PNL, PPE), Daciana Sârbu (PSD, S&D), Claudia Ţapardel (PSD, S&D), Ciprian Tănăsescu (PSD, S&D), Adina Vălean (PNL, PPE).

De altfel, dintre români au votat doar patru euroaleşi împotriva raportului: Daniel Buda, Marian-Jean Marinescu, Csaba Sogor şi Iuliu Winkler, scrie Pagina Europeană.

De asemenea, alţi cinci au absentat: Sorin Moisă (PSD, S&D), Renate Weber (PNL, ALDE), Eduard Hellvig (PNL, PPE), Victor Negrescu (PSD, S&D), Emilian Pavel (PSD, S&D).

Recent, o propunere legislativă a lui Remus Cernea, privind reglementarea parteneriatului civil,  a fost respinsă cu unanimitate de către membrii Comisiei juridice din Senat, deşi deputatul le-a cerut senatorilor să dea un vot favorabil acestui proiect care ar fi venit în întâmpinarea unor persoane “care sunt în nevoie şi ale căror drepturi nu sunt deloc recunoscute, deopotrivă heterosexuali sau persoane de acelaşi sex”.

Singurele condiţii pentru cei care ar încheia un parteneriat civil ar fi să fi împlinit vârsta de 18 ani, cel puţin unul dintre ei să fie cetăţean românori apatrid sau cetăţean străin domiciliat în România, iar niciunul dintre parteneri să nu fie căsătorit sau parte a altui parteneriat civil.

Senatul urmează să dezbată propunerea legislativă, în calitate de prima Cameră sesizată.