ANALIZĂ Primii bani din „Anghel Saligny“, împărţiţi frăţeşte către aleşii PNL şi PSD. Ce primării primesc cele mai mari sume
0Grosul primilor bani din Programul „Anghel Saligny“, pe infrastructura de gaze naturale, va merge către primarii PNL şi PSD, însă nu au fost uitaţi nici edilii PMP şi UDMR.
Ministerul Dezvoltării, condus de Cseke Attila, a publicat la finalul săptămânii trecute listele cu primele 73 de proiecte pentru investiţii în realizarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de distribuţie a gazelor naturale, în valoare totală de 3,85 miliarde de lei. De notat că, potrivit promisiunilor Guvernului, fondurile pentru capitolul gaze naturale finanţate prin Anghel Saligny sunt de 7,5 miliarde de lei.
„Acestea (n.r.– cele 73 de proiecte) fac parte din categoria celor 105 proiecte mature care vizează dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale din 165 de unităţi administrativ-teritoriale, depuse iniţial la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, dar a căror valoare a excedat plafonul alocat POIM”, a precizat Ministerul Dezvoltării. „Obiectivul nostru este să asigurăm acest serviciu de bază pentru cetăţenii care nu sunt racordaţi la reţeaua de gaze naturale şi, prin acest program, vom branşa aproximativ 196.000 de familii la reţeaua de gaze”, a fost explicaţia lui Cseke Attila.
Potrivit unei analize realizate de „Adevărul”, doar localităţi din 28 de judeţe au primit bani din programul de investiţii gestionat de Ministerul Dezvoltării. Cei mai mulţi bani s-au dus în judeţul Suceava, 465 de milioane pentru gazele din cinci comune, apoi Iaşi, 383 de milioane lei pentru opt localităţi, iar pe locul al treilea este judeţul Bacău, cu 336 de milioane pentru şase localităţi. În top cinci alocări de bani urmează judeţele Vrancea (323 de milioane lei) şi Bihorul (225 milioane lei).
PNL, fruntaş la primari. PSD, la marile sume
În ceea ce priveşte împărţirea pe culoare politică, cele mai multe primării care au primit fonduri sunt ale PNL, adică 32 la număr. 29 de primari PSD vor primi bani pentru gaze, dar şi cinci de la PMP şi patru de la UDMR. Lista este continuată de câte un edil de la Partidul Ecologist Român, unul de la Pro România şi unul independent (dar care a avut sprijin PSD la alegeri). În general, Cseke Attila a echilibrat distribuirea fondurilor, cu toate că au fost şi cazuri, cum a fost Iaşiul, unde liberalii au avut şase proiecte aprobate, în timp ce PSD doar două. Cel mai bine bugetate localităţi, cu 132 de milioane de lei, respectiv 131 de milioane de lei, sunt conduse de edili PSD, adică Feteşti (Ialomiţa), respectiv Baldovineşti (Olt). Important de menţionat e faptul că acestea sunt din judeţele unde un cuvânt greu îl au lideri puternici ai PSD, adică Marian Neacşu (secretar general al Guvernului) şi Paul Stănescu (secretar general al partidului).
Instituţia nu a oferit date despre modul de selectare a acestor proiecte. Mai exact, de ce au fost prioritizate acestea, nu altele. De asemenea, încă nu există date despre când vor exista efectiv banii distribuiţi către autorităţile locale. Pentru că în prezent este nevoie de o rectificare bugetară astfel încât să existe alocarea de bani către cele 73 de autorităţi locale.
Calcule refăcute
Datele de acum arată diferit faţă de cele de la începutul lunii mai, când acelaşi Minister al Dezvoltării a dat publicităţii inclusiv un grafic al alocării estimative de bani pentru investiţiile în reţelele de gaze naturale. De exemplu, judeţul Suceava, cel mai mare beneficiar, avea alocat 236 de milioane de lei, nu 465 de milioane. De asemenea, Iaşiul avea prevăzuţi circa 210 milioane de lei, nu 383 de milioane de lei. Şi în cazul judeţului Bacău, cifrele erau total diferite, adică în mai avea 198 de milioane, iar acum 336 de milioane de lei. Şi la polul opus sunt diferenţe. Argeşul a primit doar 39,6 milioane, în timp ce calculele iniţiale erau configurate la 196 de milioane de lei, iar Covasna are acum alocate 48 de milioane, deşi iniţial erau prevăzute 160 de milioane de lei.
Aglomeraţie pe PNRR
Ministerul a primit 1.437 de cereri de finanţare, în valoare de 2,42 de miliarde de euro, pentru eficientizarea energetică şi asigurarea siguranţei seismice şi la incendiu a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice, finanţate prin PNRR.
Mai precis, potrivit Ministerului Dezvoltării, va avea loc eficientizarea energetică a 1.733 blocuri şi 2.600 de clădiri publice. Din această sumă, 130 de milioane de euro sunt alocate pentru consolidarea seismică a aproximativ 130 de blocuri, iar 230 de milioane de euro sunt pentru blocurile din comunităţile expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială. De asemenea, 152 de milioane de euro sunt destinate consolidării seismice a 325 de clădiri publice.