Exclusiv „Se întâmplă o dată la 20 de ani”. Radu Berceanu a vorbit la „Interviurile Adevărul” despre șansa rară a PNL

Cu o experiență de peste două decenii în mecanismele de putere, fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu lansează la „Interviurile Adevarul” o serie de ipoteze incendiare despre rolul președintelui Nicușor Dan în debarcarea lui Ilie Bolojan și despre tradiția „canibalizării” liderilor din interiorul PNL. De la tensiunile provocate de independența premierului la Cotroceni, până la strategiile de manipulare ale PSD, fostul membru CSAT analizează la rece blocajul actual și explică de ce liberalii se află în fața unui moment istoric, care se repetă o dată la 20 de ani: șansa de a-și recupera identitatea doctrinară și respectul de sine prin despărțirea de social-democrați.

De ce a fost Radu Bercean prezent la un miting de susținere pentru Ilie Bolojan

Moderator: Președintele are de rezolvat o ecuație politică extrem de complicată. În contextul negocierilor informale dintre partide, mulți se întreabă ce urmează și dacă există o soluție viabilă. (...) Domnule ministru, mulți s-au întrebat cum de ați reapărut în spațiul public după atâția ani. Ați fost văzut la un miting de susținere pentru Ilie Bolojan. Care este explicația?

Radu Berceanu: Nu există nicio miză ascunsă. Nu am de gând să revin în politică sub nicio formă. Nimeni nu are ce să-mi ofere și nimeni nu are ce să-mi ia. Drept urmare, am fost acolo strict pentru că am considerat că este o manifestație de susținere pentru Ilie Bolojan, iar eu cred în el și în capacitatea lui de a face lucruri bune. Consider că ar fi trebuit să rămână măcar până la rotația guvernamentală, ca să poată continua ceea ce și-a propus.

În sfârșit, după ce am stat vreo oră și ceva și au venit nu știu câți la mine să facem fotografii, să vorbim, a venit și cunoscutul agresor. Da, și atunci am plecat, pentru că nu vreau să mă cobor la dezbateri cu acest așa-numit Ceaușescu.

În ecuație a existat și implicarea președintelui Nicușor Dan

Moderator: Cu experiența politică pe care o aveți, că ați traversat și dumneavoastră niște perioade deloc simple, cum vi se pare că au evoluat sau, mai bine spus, au involuat, credeți, față de perioada în care dumneavoastră erați direct implicat în politică lucrurile?

Radu Berceanu: Am fost implicat în politică aproape 24 de ani, am ocupat funcția de ministru de mai multe ori, am fost membru în CSAT și cunosc destul de bine mecanismele de putere. Tocmai de aceea cred că ceea ce s-a întâmplat cu Ilie Bolojan nu a fost doar rezultatul acțiunilor PSD sau AUR.

Eu cred că în ecuație a existat și implicarea președintelui Nicușor Dan. (...) Probabil că președintele a transmis, direct sau indirect, că dacă există nemulțumiri, se poate merge spre o schimbare. Experiența mea îmi spune că toți președinții României au avut tendința de a considera premierul și miniștrii drept subordonați.

Moderator: De unde vine această percepție?

Radu Berceanu: În mare parte din interpretarea Constituției. Faptul că premierul depune jurământul în fața președintelui a fost interpretat de-a lungul timpului ca un raport de subordonare.

Au existat chiar dezbateri pe această temă: ce înseamnă „în fața președintelui”? În prezența lui sau ca un act de loialitate directă față de acesta?

În realitate, jurământul este depus față de țară și față de cetățeni, nu față de președinte. Totuși, mulți șefi de stat au considerat că, dacă au semnat decretul de numire, premierul devine automat subordonatul lor. De aici au apărut numeroase tensiuni între președinți și prim-miniștri.

Moderator: Unde se încadrează Ilie Bolojan în această logică?

Radu Berceanu: Ilie Bolojan a fost într-o poziție diferită încă de la început. Eu sunt convins și acum că, dacă ar fi candidat la alegerile prezidențiale, ar fi câștigat. Asta îi oferea o forță politică aparte și probabil că nu putea fi tratat ca un premier obedient, dispus să execute fără să comenteze deciziile venite de la Cotroceni. Cred că tocmai această independență a fost unul dintre elementele care au generat tensiuni în relația sa cu restul centrelor de putere.

„Nicușor Dan a fost deranjat încă de la început de ideea acestui tandem”

Moderator: Spuneați că, pentru a înțelege prezentul, trebuie să privim puțin în trecut. Care credeți că a fost, concret, rolul președintelui în tot ceea ce s-a întâmplat cu Ilie Bolojan?

Radu Berceanu: Cred că domnul Nicușor Dan a fost deranjat încă de la început de ideea acestui tandem. Era într-o situație în care el era președintele, dar exista un premier cu o forță publică foarte mare, cu legitimitate și influență.

Cred că acest disconfort a început să devină evident mai ales în momentul măririi TVA.

Din câte am înțeles, Ilie Bolojan a explicat public și foarte clar că nu existau alte măsuri rapide pentru a trece peste acel moment dificil, care a apărut la foarte puțin timp după numirea sa ca prim-ministru.

Moderator: Considerați că de acolo relația dintre cei doi s-a deteriorat?

Radu Berceanu: Da, cred că atunci tensiunile s-au accentuat.

Un detaliu care mie mi se pare relevant este că nu l-am auzit niciodată pe Nicușor Dan pronunțând public numele lui Ilie Bolojan. Asta spune multe.

Eu cred că președintele a avut un rol important în înlăturarea lui Ilie Bolojan din funcția de premier, folosindu-se de PSD.

Dacă tandemul ar fi continuat, cred că și Nicușor Dan ar fi avut de câștigat.

Sunt convins că PSD nu ar fi mers până aici fără să știe că președintele este, într-o formă sau alta, de acord.

PNL are, din păcate, o lungă tradiție de a-și canibaliza propriii președinți

Moderator: Cum explicați calculele politice ale PSD în acest context?

Radu Berceanu: Cred că PSD a făcut un calcul simplu.

S-au gândit că, dacă îl elimină pe Bolojan, PNL va reacționa cum a mai făcut-o și în trecut: își va sacrifica liderul pentru a rămâne la guvernare. PNL are, din păcate, o lungă tradiție de a-și canibaliza propriii președinți. I-au pus în funcție cu procente uriașe, iar după câteva luni i-au schimbat. S-a întâmplat cu Florin Cîțu, cu Ludovic Orban, cu Nicolae Ciucă. Probabil s-au gândit că și Bolojan va avea aceeași soartă. Doar că, de data aceasta, lucrurile nu au funcționat așa.

Moderator: Și de aici blocajul politic actual?

Radu Berceanu: Exact.

Moderator: Credeți că Nicușor Dan va încerca să readucă PNL la guvernare?

Radu Berceanu: Da, asta cred.

Unde era acest interes național când s-a depus moțiunea de cenzură?

Moderator: Există voci care spun că președintele ar trebui să invite la discuții toate partidele, inclusiv formațiunile radicale. De exemplu, Diana Șoșoacă a anunțat că vrea să inițieze suspendarea președintelui, iar unii lideri politici susțin că excluderea lor de la consultări ar fi neconstituțională. Cum vedeți această situație?

Radu Berceanu: La consultările formale, evident că vor fi invitați. Acum însă vorbim despre discuții informale, care funcționează altfel. Acolo nu există un cadru oficial. Se mai dă un telefon, mai este chemat cineva la Cotroceni, se poartă discuții punctuale. Îl cheamă pe Predoiu, îl cheamă pe Nazare, îi întreabă ce se întâmplă în partid, le transmite anumite mesaje. Este clar că în această perioadă se încearcă influențarea deciziilor interne din PNL.

Moderator: Spuneți că există presiuni directe asupra liberalilor?

Radu Berceanu: Da, cred că s-a mers pe ideea că PNL poate fi modelat foarte ușor.

Moderator: În spațiul public se invocă tot mai des argumentul „interesului național” pentru menținerea stabilității. Cum comentați?

Radu Berceanu: Mi se pare ipocrit. Se spune acum: „Nu putem lăsa țara neguvernată, trebuie să existe responsabilitate.” Foarte bine. Dar unde era acest interes național când s-a depus moțiunea de cenzură? Unde era când s-au făcut alianțe conjuncturale pentru a da jos Guvernul? Atunci nu mai conta stabilitatea. Nu mai conta țara. Acum, dintr-odată, a devenit argumentul suprem.

Lucrurile sunt mult mai complicate 

Moderator: Totuși, PSD susține că anumite măsuri economice erau periculoase. De exemplu, s-a vorbit despre listarea unor pachete minoritare.

Radu Berceanu: Aici chiar mi se pare absurd. În opinia mea, ideea era una foarte bună. Și culmea este că exact PSD a sărit primul să spună că „se vinde țara”. PSD, care a privatizat cele mai mari active strategice ale României. Luați exemplele mari: Sidex, Electroputere Craiova, OMV Petrom. Toate marile vânzări au fost făcute în perioade dominate de PSD. Iar acum vin să vorbească despre patriotism economic? Pentru mine sunt simple baloane de săpun aruncate pentru publicul care nu cunoaște istoria acestor decizii.

Moderator: Considerați că se încearcă o manipulare a opiniei publice?

Radu Berceanu: Da. Este exact genul de discurs simplist: „Îl dăm jos că vrea să vândă țara”. Îmi amintește de retorica lui Ceaușescu, când pentru orice problemă apăreau imediat „agenturili străine”. Este o explicație facilă, menită să sperie și să mobilizeze emoțional. Dar, în realitate, lucrurile sunt mult mai complicate decât aceste slogane.

Despre negocierile pentru viitorul Guvern: „Președintele va avea o primă încercare de soluție, dar ecuațiile politice nu se rezolvă ca cele matematice”

Moderator: Să înțelegem că în momentul în care vor începe negocierile formale și vor fi chemate toate partidele, inclusiv AUR, președintele va avea deja o structură guvernamentală conturată?

Radu Berceanu: Președintele va avea, cel mai probabil, o primă încercare de soluție. Constituția este destul de ambiguă în această privință. După două încercări eșuate, președintele poate dizolva Parlamentul, dar nu este obligat să facă acest lucru. Teoretic, poate face mai multe încercări.

Moderator: Credeți că experiența sa de matematician îl va ajuta să rezolve această ecuație politică?

Radu Berceanu: Ecuațiile politice nu funcționează ca cele matematice. În politică, doi plus doi nu fac întotdeauna patru. Uneori fac unu și jumătate, alteori șase.

Moderator: Care ar putea fi prima variantă pe care o va încerca?

Radu Berceanu: Cred că va încerca o nominalizare care să ofere cele mai mari șanse pentru refacerea unei formule de dreapta, cu PNL, USR și eventual UDMR. Problema-cheie este PNL și dacă partidul va accepta o astfel de reconstrucție.

Moderator: Un premier tehnocrat ar putea fi soluția de compromis?

Radu Berceanu: Avem deja experiența cu tehnocrații. Pe termen scurt pot părea o soluție comodă, dar în timp ajung să nu mai fie susținuți de nimeni. În politică, soluțiile care încearcă să împace pe toată lumea rareori funcționează.

Moderator: De ce?

Radu Berceanu: Pentru că fiecare partid se gândește la viitor și la următoarele alegeri. Chiar dacă acestea par departe, timpul trece repede, iar deciziile luate acum vor fi invocate peste doi-trei ani în campaniile electorale.

Moderator: Dați un exemplu concret?

Radu Berceanu: Vedem deja cum anumite decizii economice din trecut sunt readuse în discuție. În politică, ceea ce ai făcut acum 5 sau 10 ani se întoarce întotdeauna în dezbatere. Nimic nu se uită.

Presiune economică asupra românilor

Moderator: Cum vedeți presiunea economică și socială care va apărea odată cu instalarea unui nou Guvern?

Radu Berceanu: Va fi foarte complicat. Toate sindicatele sunt atente la situație și, imediat ce se va instala un guvern, vor începe revendicările. Se va invoca scumpirea euro, scăderea puterii de cumpărare și se vor cere majorări salariale. Problema este că mulți oameni încă nu înțeleg cum funcționează inflația: dacă salariul crește nominal, dar prețurile cresc mai repede, puterea reală de cumpărare scade.

Moderator: De ce credeți că această percepție persistă?

Radu Berceanu: Pentru că, după 35 de ani, există încă impresia că după 1989 am fi trebuit să avem toate avantajele capitalismului fără niciun dezavantaj. Așa ceva nu există. Trăim într-o societate competitivă. Dacă nu încerci să te dezvolți, să te adaptezi, să faci mai mult, rămâi pe loc.

Șansa rară a PNL

Potrivit lui Berceanu, liberalii se află într-un context favorabil pentru resetarea partidului, având în frunte un lider cu o cotă ridicată de încredere publică și cu o imagine solidă inclusiv în exterior.

„PNL-ul are un moment care nu-i ușor de construit și nu se întâmplă toată ziua așa. Se întâmplă o dată la 20 de ani. Au în primul rând în frunte un om care are nu numai o trecere publică, o apreciere publică foarte mare, dar și în străinătate și așa mai departe, și care crește. E în creștere, nu în scădere”, a afirmat fostul ministru.

Berceanu consideră că actualul context oferă partidului posibilitatea de a-și redefini identitatea doctrinară și direcția politică, după o perioadă în care granițele dintre PNL și PSD au devenit tot mai greu de distins.

„În al doilea rând, poate să clarifică odată, să zic așa, doctrinar și ca direcție politică, pentru că altfel ei s-au cam... destul de mult dizolvat, amestecat în PSD. Ei sunt cu galben, PSD-ul e cu roșu și, când te uiți, așa e o culoare portocalii, așa, cu niște nuanțe”, a comentat acesta.

Fostul ministru a criticat și colaborarea strânsă dintre cele două partide în anumite teritorii, inclusiv candidaturile pe liste comune și mesajele publice de susținere reciprocă, despre care spune că au afectat claritatea politică a liberalilor.

„Dacă vrem egalitate absolută, atunci vorbim despre întoarcerea la un alt sistem”

Moderator: Spuneți că există și o problemă de mentalitate?

Radu Berceanu: Da. În 1989, aproape toți am pornit de la aceeași linie de start. Unii s-au mobilizat, au construit ceva, alții nu. În capitalism, diferențele apar firesc. Dacă vrem egalitate absolută, atunci vorbim despre întoarcerea la un alt sistem.

Moderator: Cum explicați nostalgia față de trecut, prezentă inclusiv în rândul votanților PSD și AUR?

Radu Berceanu: De multe ori, explicația vine din familie. Copiii cresc auzind că lipsurile sunt cauzate exclusiv de politicieni sau de alții care „au furat”. Se creează astfel ideea că există mereu un vinovat extern, nu o responsabilitate personală sau colectivă.

Moderator: Credeți că vor începe proteste imediat după instalarea noului Executiv?

Radu Berceanu: Da, cred că da. Primele ar putea veni chiar din educație, mai ales că ne apropiem de finalul anului școlar. E o perioadă sensibilă și presiunea asupra guvernului va fi mare.

Moderator: Ați criticat sindicatele din învățământ. De ce?

Radu Berceanu: Pentru că revendicările sunt prezentate aproape exclusiv în termeni salariali. Rareori auzim argumentul că se cer salarii mai mari pentru a crește calitatea educației. În plus, există și problema meditațiilor, despre care nu vorbește nimeni.

Moderator: Ce vreți să spuneți despre meditații?

Radu Berceanu: Dacă profesorii intră în grevă, ar trebui suspendate și meditațiile în acea perioadă. E o discuție care trebuie purtată. Sistemul are multe probleme pe care le evităm.

Când vom mai avea un guvern stabil

Moderator: Când credeți că vom avea un guvern stabil?

Radu Berceanu: Cred că vom avea un guvern până în vară. Cât de stabil va fi, e altă discuție. Vara e, de regulă, o perioadă mai liniștită politic. Problemele reale pot începe din toamnă.

Moderator: Există riscul unui guvern minoritar sau chiar al prelungirii interimatului?

Radu Berceanu: Da, există. Se poate prelungi destul de mult. Constituțional, dacă se folosesc toate termenele la maximum, putem vorbi de peste 100 de zile. Un guvern interimar poate rămâne mult timp, iar asta e problematic pentru că are atribuții limitate.

Moderator: Credeți că Ilie Bolojan ar putea rămâne interimar până atunci?

Radu Berceanu: Este posibil, dar nu cred că acesta este principalul interes al președintelui în acest moment. Din punctul meu de vedere, relația dintre cei doi este deja consumată politic.

Moderator: Există riscul ca în acest timp cursul euro să urce puternic?

Radu Berceanu: Instabilitatea politică afectează inevitabil economia. Cu cât incertitudinea durează mai mult, cu atât presiunea pe curs și pe piețe va fi mai mare.

„Dacă în populație există un anumit procent de oameni nepregătiți sau superficiali, acel procent se va regăsi și în Parlament”

Moderator: PNȚCD este partidul care s-a rupt în aripi de-a lungul istoriei. Ne aducem aminte, iar PNL-ul ar putea face același lucru și acum? Să rămână, de exemplu, aripa Bolojan și aripa Predoiu, sau o altă facțiune care să meargă alături de Grindeanu pentru formarea unui guvern?

Radu Berceanu: Asta se face pe parlamentari, nu în partid. Important este de văzut dacă acea aripă care ar vrea înapoi la guvernare are suficienți parlamentari. Dacă are un număr destul de mare, aceștia pot vota fără să se constituie oficial într-o facțiune și fără să declare public asta. S-ar putea ajunge la un guvern PSD, UDMR, minorități și alte formațiuni care, surprinzător, să obțină în Parlament cele 233 de voturi necesare.

Moderator: Și USR-ul?

Radu Berceanu: Da, iar atunci apare întrebarea: cine a votat? Ar putea fi parlamentari din acea aripă, dar fără să se declare. La astfel de voturi se întâmplă multe lucruri. S-au văzut în trecut tot felul de artificii, de la semne discrete pe buletine până la alte metode de identificare. Așa funcționează uneori culisele votului politic.

Moderator: Suntem la grădiniță? Vorbim despre oameni serioși, aleșii țării.

Radu Berceanu: Sunt aleșii neamului, care seamănă cu neamul. În doctrina politică se spune că Parlamentul trebuie să fie un eșantion reprezentativ al populației. Dacă în populație există un anumit procent de oameni nepregătiți sau superficiali, acel procent se va regăsi și în Parlament.

Moderator: Nici măcar dacă există în PNL o aripă care încă se gândește că vrea la putere?

Radu Berceanu: Nu e vorba doar de dorința de putere, ci de calcule politice.

Moderator: Deci președintele are deja, cumva, o aripă în PNL?

Radu Berceanu: Președintele are probabil deja discuții cu o astfel de aripă.

Moderator: Și acea aripă ar putea susține prin vot formarea unui nou guvern?

Radu Berceanu: Este una dintre variante. La un moment dat, acea grupare s-ar putea simți suficient de solidă încât să spună: „Noi suntem aripa din PNL care ține cu președintele, cu țara și vrem să rezolvăm situația”. S-ar putea desprinde și forma o structură nouă, așa cum s-a mai întâmplat în trecut.

Moderator: Și să avem astfel o formulă care să permită un guvern fără AUR, cu PSD, UDMR, poate și USR?

Radu Berceanu: Da, iar după ce acel guvern se formează și primește votul, încep jocurile administrative. Se împart prefecți, subprefecți, funcții în teritoriu. Acolo începe adevărata consolidare a puterii. Dacă nimeni nu mai depune moțiune, acel guvern poate rezista.

„PNL a crescut în ultimele săptămâni datorită lui Bolojan”

Moderator: Ar putea ajunge până în 2028?

Radu Berceanu: Da, e posibil.

Moderator: În acest caz, Ilie Bolojan, dacă rămâne în fruntea aripii sale, ar putea transforma PNL într-un partid relevant din opoziție și, eventual, să ajungă președinte susținut de o coaliție de dreapta?

Radu Berceanu: Mă hazardez la un pronostic. Dacă PNL, chiar și cu unele plecări, rămâne până în 2028 pe linia Bolojan, iar USR merge pe aceeași direcție, atunci cele două partide ar putea forma înainte de alegeri o alianță electorală. Dacă acea alianță ia 51%, nu va mai depinde de voința președintelui. Constituția obligă șeful statului să desemneze premierul propus de majoritatea rezultată din alegeri.

Moderator: Dar aceasta este o variantă optimistă pentru electoratul de dreapta. Ce se întâmplă cu zona suveranistă, aflată în creștere?

Radu Berceanu: AUR și PSD sunt vase comunicante. Electoratul circulă între ele, dar în acest moment zona de dreapta este mai puternică. PNL a crescut în ultimele săptămâni datorită lui Bolojan, USR se menține, iar dacă adaugi și UDMR, există șanse reale pentru o majoritate.

Moderator: Dacă această linie se menține?

Radu Berceanu: Atunci ar putea apărea o alianță electorală solidă înainte de alegeri. Cred că după aproape 38 de ani România are nevoie de o formulă de dreapta puternică, stabilă, care să nu se destrame și să nu primească ordine din alte părți.

Moderator: De ce?

Radu Berceanu: Pentru că la noi lucrurile au mers invers față de alte state. În țările occidentale, dreapta produce creștere, apoi vine stânga și redistribuie. În România, PSD cheltuie și se împrumută, iar dreapta vine după aceea să strângă șurubul și să plătească nota de plată. De aceea dreapta ajunge să fie percepută negativ, deși încearcă doar să repare dezechilibrele create înainte.

Cine este vinovat pentru actuala criză politică

Moderator: O minciună repetată de șase ori devine adevăr. Dar, apropiindu-ne de finalul discuției, dacă președintele găsește o formulă guvernamentală care să pice la prima încercare, iar a doua să includă PNL-ul, poate cu domnul Predoiu, alături de PSD și UDMR, acesta ar putea fi scenariul pe care și-l dorește cu adevărat?

Radu Berceanu: Sunt șanse mari. Ce m-ar interesa pe mine, personal, este ca domnul Bolojan și cei care cred cu adevărat că România are nevoie de reforme și de o guvernare serioasă, așa cum a început el în aceste luni, să rămână pe aceeași poziție încă doi ani și ceva. După aceea, ar putea intra într-o poziție de forță. Eu cred că Ilie Bolojan ar vrea mai degrabă funcția de prim-ministru decât pe cea de președinte.

Moderator: De ce spuneți asta?

Radu Berceanu: Pentru că funcția de președinte în România este una destul de ciudată. Suntem o republică semiprezidențială, un sistem ambiguu. La noi există mereu tot felul de formule intermediare și improvizații instituționale, de la miniștri fără portofoliu până la secretari de stat cu rang de ministru. Nu există o delimitare foarte clară a responsabilităților.

Moderator: Cine poartă responsabilitatea pentru actuala criză?

Radu Berceanu: Cred că trebuie spus foarte clar, și repetat de o mie de ori, cine a generat această problemă. Avem o situație gravă, iar ea trebuie rezolvată de cei care au creat-o. Președintele este principalul responsabil, PSD-ul este al doilea responsabil, iar dacă e cazul, să participe și AUR, care a votat moțiunea de cenzură.

Moderator: AUR a fost oportunist în această situație?

Radu Berceanu: Au fost foarte pragmatici. Au spus că votează orice moțiune pentru că sunt în opoziție. Au votat, guvernul a căzut, iar acum întrebarea este: ce facem mai departe? Cei care au vrut să dea jos guvernul trebuie să vină și cu soluția.

Moderator: Și Călin Georgescu? Mai este în ecuație?

Radu Berceanu: Nu prea cred. Nu mi se pare genul de prim-ministru administrator serios. Are niște idei spectaculoase, dar greu de pus în practică. Mi-e greu să-l văd într-o formulă executivă realistă.

Cine trebuie să găsească ieșirea din această criză

Moderator: O variantă guvernamentală PSD-AUR o vedeți posibilă? Președintele a spus că nu își dorește așa ceva.

Radu Berceanu: În politică, una spui că nu-ți dorești și alta se poate întâmpla dacă aceea este singura soluție. E posibil.

Moderator: Vi se pare realist acest scenariu?

Radu Berceanu: S-au mai văzut situații similare. Vă aduc aminte de perioada PRM, când oficial nu era la guvernare, dar avea oameni în structurile administrative – secretari de stat, directori de agenții. Nu erau miniștri, pentru că nu dădea bine în vitrină, dar influența exista.

Moderator: Deci și acum s-ar putea repeta un astfel de model?

Radu Berceanu: Da, este posibil. Nu vreau să dau idei, dar asemenea formule au mai existat.

Moderator: Credeți că liderii politici s-au gândit deja la asta?

Radu Berceanu: Cu siguranță s-au gândit, dar în alte condiții decât cele de acum. Acum trebuie să regândească totul, pentru că piesele de pe tablă s-au schimbat. Unele mutări pe care le pregătiseră nu mai sunt posibile.

Moderator: Cine trebuie să găsească ieșirea din acest blocaj?

Radu Berceanu: Domnul președinte este, în opinia mea, majoritar vinovat pentru situația în care s-a ajuns. În consecință, tot el trebuie să fie principalul responsabil pentru rezolvarea ei.