Salariul minim crește în Ungaria cu 15%. Majorarea este cu 5% mai mare decât în România

Salariul minim pe economie va fi majorat în Ungaria de luna viitoare cu un procent de 15%, ajungând la totalul de 709 euro. Majorarea este semnificativ mai mare decât cea înregistrată în România, unde salariul minim pe economie s-a majorat cu doar 10%, ajungând de la data de 1 octombrie la 663 de euro.

Guvernul Ungariei va majora de luna viitoare salariul minim cu 15%, la 266.800 forinţi (709 euro), în timp ce în cazul absolvenţilor de studii superioare salariul minim urcă cu 10%, la 326.000 forinţi, a anunţat joi ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, după finalizarea acordului între Guvern, angajatori şi angajaţi, transmite MTI.

Marton Nagy a făcut apel la eforturi suplimentare pentru prezervarea valorii reale a salariilor în 2024 şi a cerut tuturor firmelor să implementeze noi majorări salariale, în linie cu poziţia lor financiară şi de pe piaţă.

Guvernul va iniţia discuţii menite să reformeze sistemul de salarizare, pentru a se asigura protecţia valorii reale a salariilor pe termen lung, a declarat oficialul ungar.

Acesta a mulţumit participanţilor la discuţii pentru cooperarea lor, dar a criticat Federaţia sindicală MSZSZ „pentru că a neglijat interesele angajaţilor şi a încercat să amâne negocierile”, apoi au refuzat să semneze acordul.

Guvernul va continua să lucreze „pentru a contrabalansa impactul războiului şi al sancţiunilor, în vederea protejării familiilor, sprijinind creşterea economiei şi sporind competitivitatea mediului ungar de afaceri”, a adăugat ministrul Dezvoltării Economice. Acesta susţine că obiectivul în 2024 este o creştere de 4% - 5% a valorii reale a salariilor.

Conform Eurostat, 13 state membre din estul şi sudul UE aveau la începutul acestui an salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Letonia (500 euro), România (515 euro), Ungaria (542 euro), Croaţia (624 euro), Slovacia (646 euro), Cehia (652 euro), Estonia (654 euro), Polonia (655 euro), Lituania (730 euro), Grecia (774 euro), Malta (792 euro) şi Portugalia (823 euro).

Într-un raport publicat luna aceasta, Fondul Monetar Internaţional avertizează că majorările semnificative ale salariilor minime planificate anul viitor în Europa Centrală sporesc riscul unei inflaţii mult mai persistente sau a pierderii de locuri de muncă, pe fondul creşterii relativ slabe a productivităţii în regiune.

În condiţiile în care inflaţia se atenuează, de la nivelurile de peste 10%, economiile regiunii sunt la un punct de cotitură, diminuarea creşterii preţurilor impulsionând revenirea salariilor în teritoriu pozitiv, ceea ce, speră guvernele, va ajuta consumul şi o redresare economică mai amplă, anul viitor.

Totuşi, aşteptatul boom al economiilor regiunii, care s-au contractat sau au încetinit semnificativ, din cauza inflaţiei ridicate, ar putea de asemenea reprezenta riscuri dacă firmele trec asupra consumatorilor costurile cu salariile ridicate, prin noi majorări de preţuri.

Deşi din 2019 salariul minim a crescut în mare măsură în linie cu inflaţia, este nevoie în continuare de prudenţă, a declarat pentru Reuters Geoff Gottlieb, reprezentantul regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.

„În unele ţări din CEE, sunt planificate anul viitor majorări semnificative ale salariilor minime. Este posibil ca firmele să absoarbă aceste creşteri prin profituri mai scăzute, dar există de asemenea riscul ca aceste majorări să aibă ca rezultat o inflaţie mult mai persistentă sau reducerea forţei de muncă, în special ţinând cont de creşterea relativ slabă a productivităţii în regiune”, susţine oficialul FMI.

Pentru echilibrul corect, Gottlieb a explicat că politica fiscală şi alte forme de protecţie socială, mai degrabă decât doar salariul minim, ar trebui să fie principalele instrumente pentru sprijinirea angajaţilor cu venituri mai scăzute.

El a adăugat că majorarea salariilor nominale în Europa Centrală, unde există o înăsprire a pieţei forţei de muncă, rămâne „extrem de solidă" şi trebuie să încetinească suplimentar pentru ca inflaţia să revină la ţintele băncilor centrale.

„Aceasta necesită ca cererea să evolueze într-un mod în care firmele să aibă mai puţine şanse să treacă asupra consumatorilor majorările de preţuri. Din acest motiv, este important ca politicile macroeconomice să nu slăbească prematur sau prea rapid”, susţine oficialul FMI.