Explicațiile lui Radu Burnete despre criza combustibililor: „Dacă vrei o reducere substanțială a prețurilor, trebuie să scazi TVA-ul sau accizele”
0România se confruntă cu o criză energetică complexă, iar soluțiile guvernamentale trebuie să fie prudente și bine analizate. Consilierul prezidențial Radu Burnete a explicat de ce plafonarea prețurilor sau reducerea masivă a TVA-ului și accizelor la combustibili nu sunt opțiuni simple, și cum războiul din Ucraina influențează evoluția pieței internaționale a petrolului și gazelor.
„Din partea Guvernului s-a cerut un pic de timp să analizeze ce pot și ce nu poate face. România are norocul să fie și un producător de țiței, ceea ce ne-a tradus în faptul că creșterea noastră a fost una dintre cele mai mici din Europa. Ați văzut că în România prețurile au crescut între 10 și 20%, în multe state europene am văzut creșteri de 30-40%”, a explicat Burnete, într-un interviu acordat Digi24.
Consilierul a subliniat că nu guvernul a ezitat să intervină, ci că s-a luat timpul necesar pentru a analiza scenariile. „Dacă vrei o reducere substanțială a prețurilor, trebuie să scazi TVA-ul sau accizele. Însă avem un deficit imens, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, și de-abia am reușit să trecem bugetul național în martie. Pentru noi va fi o mare problemă să oferim astfel de reduceri și nu știm de unde să luăm”.
Discuții permanente între Cotroceni și Guvern
Referitor la coordonarea dintre președinte și Guvern, Burnete a explicat: „Și domnul președinte, și premierul se uită pe analizele Ministerului de Finanțe, Ministerului Energiei, Consiliului Concurenței și ale actorilor din piață. Toți avem aceleași date și aceeași problemă: soluția simplă cerută de toată lumea, reducerea substanțială a accizelor, bugetul românesc nu și-o permite sau e foarte greu de finanțat”.
Burnete a mai menționat că, în ciuda zvonurilor sau a presiunii publice, „discutăm toate scenariile pentru că trebuie să fim pregătiți, chiar dacă așteptarea este să nu ajungem până la scenariul extrem”.
Impactul războiului din Ucraina asupra prețurilor
Consilierul a explicat cum conflictul din Ucraina afectează direct piața energetică: „Aproape 23% din combustibilii lumii sunt, într-un fel sau altul, blocați acum în Ucraina. O parte pentru că nu există suficiente capacități de procesare, o parte pentru că ieșeau combustibili rafinați din Rusia. Aceasta pune o presiune imensă și contează dacă strâmtoarea rămâne deschisă o săptămână, trei săptămâni sau trei luni. Nimeni nu poate anticipa exact”.
Potrivit lui Burnete, raționalizarea sau plafonarea prețurilor nu este o soluție fezabilă pentru România, care este și producător de gaz și de țiței. „Plafonarea prost gândită poate avea efecte devastatoare în privința aprovizionării. Trebuie să lăsăm prețurile libere și să ajutăm populația și companiile prin măsuri mai bine țintite, precum sprijinul pentru transportatori și agricultori”.
Rezervele strategice și gestionarea crizei
Referitor la rezervele României, Burnete a explicat că este o practică obișnuită ca o parte din acestea să fie depozitate în afara țării, în porturi sau state prietene, pentru eficiență și capacitate de stocare. „Aceste rezerve ar trebui folosite nu ca să controlăm prețul, ci ca să evităm penurii și raționalizări”.
În ceea ce privește impactul asupra consumatorilor, consilierul prezidențial a subliniat că „România nu controlează evoluția crizei energetice, dar poate gestiona efectele. Prețurile cresc și transmit un semnal fundamental: avem mai puțin combustibil în lume, deci trebuie să consumăm mai puțin”.
Solidaritate internațională și declarația privind Strâmtoarea Ormuz
Întrebat despre declarația comună privind Strâmtoarea Ormuz, Burnete a precizat: „România nu se implică militar, ci participă ca semn de solidaritate și bun simț. Nu intrăm în război doar pentru că am permis Statelor Unite să folosească bazele militare. Este un parteneriat strategic care s-a mai întâmplat și în trecut”.
Această serie de declarații arată că România își gestionează cu prudență măsurile în fața unei crize energetice complexe, evaluând atât impactul bugetar, cât și efectele geopolitice și economice asupra populației și companiilor.